Uzul și abuzul de antibiotice

0
Uzul și abuzul de antibiotice

Nașterea chimioterapiei în 1940 a dus la descoperirea a circa două sute de substanțe antibiotice disponibile astăzi și la producerea la scară largă a acestui tip de medicație, după cel de-Al Doilea Război Mondial. Aceste medicamente miraculoase au salvat nenumărate vieți din calea unor boli care nimiciseră omenirea timp de mii de ani. Până în anii ’60, scarlatina aproape că nici nu mai exista, iar oamenii puteau să-și revină complet după infecții ale rănilor, pneumonie, infecții cutanate și reumatism acut; până și boli precum sifilisul sau gonoreea puteau fi vindecate. Penicilina, sulfamidele și un al treilea antibiotic puternic, pe nume streptomicina, ce vindeca tuberculoza, erau disponibile oriunde în lume. Aceste trei antibiotice au accelerat produ cerea altor medicamente, mai puternice, care puteau elimina și alte tipuri de bacterii.

În 1959, chirurgul general al Statelor Unite a declarat: „Războiul împotriva bolilor infecțioase a luat sfârșit.” Membrii comunității medicale au rămas cu impresia că nu-și mai puteau face o carieră din studiul microbilor și căutarea de noi antibiotice. Tinerilor medici li se spunea că ar trebui să se concentreze pe studierea bolilor cronice, din ce în ce mai des întâlnite, precum bolile de inimă sau cancerul.

Aproape concomitent cu descoperirea penicilinei, bacteriile au început să se modifice, să se transforme cu rapiditate, pentru a opune rezistență puterii devastatoare a medicamentelor. După numai doi ani de întrebuințare intensă, au apărut și primii microbi rezistenți la penicilină. La ora actuală, aproape toate tulpinile de Streptococcus și Staphylococcus, care provoacă cele mai multe infecții la nivelul pielii, sunt rezistente la penicilină. Se prea poate ca astăzi să existe pe piață mai mult de două sute de antibiotice diferite, însă ele nu se deosebesc prea mult în ceea ce privește felul în care ucid bacteriile. Acestor microbi adaptabili, aflați într-o permanentă modificare, nu le-a luat mult până să reușească să înfrângă toate mecanismele și să prospere din nou. Însă și excesul, și greșelile oamenilor au contribuit la renașterea lor.

Folosirea intensă a antibioticelor în tratarea infecțiilor virale a conferit un plus de forță bacteriilor în lupta lor pentru câștigarea supremației asupra ființelor umane. După cum am învățat din călătoria noastră prin birourile companiei Microbii S.A., virusurile sunt, de cele mai multe ori, responsabile pentru răceli, tuse, dureri în gât sau infecții la ureche. Însă virusurile sunt foarte diferite de bacterii. Antibioticele au fost concepute pentru a funcționa împotriva unor anumite proteine și elemente ale bacteriilor, care nu se regăsesc și la virusuri. Antibioticele nu vindecă infecțiile provocate de virusuri, însă, pentru că noi le-am cerut insistent ca tratament în infecțiile virale, iar doctorii nu s-au împotrivit până la capăt acestor rugăminți stăruitoare, în nenumărate regiuni s-a făcut abuz de antibiotice. Luând medicamente atunci când nu era cazul, oamenii au oferit bacteriilor din organism o ocazie unică de a afla cum funcționează antibioticele, alterând în acest chip comportamentul microbilor care puteau rezista medicamentului.

Dintre milioanele de microbi care trăiesc pe pielea noastră, numai câteva sute au puterea de mutație care să le permită să reziste unui antibiotic precum penicilina. Dacă eliminăm toți microbii folosind penicilina pentru o infecție provocată de un virus, virusul nu este afectat cu nimic, iar bacteriile rezistente la medicament beneficiază astfel de un avantaj reproductiv și pot deveni principalul microb de pe pielea noastră. Astfel, data viitoare când bacteriile de pe pielea noastră infectează o zgârietură sau o tăietură, penicilina pe care o luăm ca tratament nu va mai avea nici un efect, deoarece microbii sunt imuni la antibiotic.

În multe regiuni ale lumii, antibioticele sunt disponibile în aproape orice farmacie, la preturi mici, fiind astfel folosite adesea la cel mai mic semn al unei infecții și nu pe întreg parcursul acesteia. Unii oameni chiar iau aceste medicamente deoarece sunt de părere că așa pot preveni bolile. Începând cu anii ’70, un alt motiv de mare îngrijorare a devenit folosirea masivă a antibioticelor care combat diverse bacterii prezente la animalele crescute pentru consum. O mare parte a industriei alimentare utilizează aceste medicamente pentru a stimula creșterea animalelor, chiar dacă turma sau cireada respectivă nu este infectată cu vreo boală. Nu cunoaștem în totalitate implicațiile pe termen lung ale acestei metode, însă am fost martorii apariției unor bacterii extrem de rezistente, la bovine, păsări de casă și ouă, iar unele dintre acestea au provocat izbucnirea unor boli grave la oameni. Apariția acestor tulpini imune la medicamente în organismele și în sursele noastre de hrană a îngrijorat instituțiile de sănătate publică, la gândul că am putea rămâne fără tratamente eficiente împotriva infecțiilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here