Tratamentul Bolilor aparatului digestiv

0

În aceste boli plantele medicinale și aromatice joacă un rol important prin însăși faptul că resorbția substanțelor active este directă și favorizată de suprafața mare a aparatului digestiv. Pe de altă parte, primul contact cu preparatul fitoterapeutic are loc în gură, unde glandele (papilele) gustative stimulează în mod reflex și glandele segmentului gastro-intestinal sau funcția hepato-biliară, în deosebi in cazul plantelor amare sau al celor care conțin uleiuri volatile. Anorexie. Fitopatia recomandă plantele denumite in nomenclatura veche ,,tonice-amare”. Pe primele locuri se află rădăcina de ghintură (Radix gentianae), țintaura (Herba centauri) și anghinara (Folia cynarae), care sub formă de decoct sau infuzie (1/2 linguriță plante la o cană cu apă) se administrează treptat cu 1/2 oră înaintea meselor principale. Primele două plante se pot folosi și sub formă de tinctură, 5-10 picături pentru copii, 15-20 picături pentru adulți la 1/4 pahar cu apă. Tot ca stimulent al poftei de mâncare se utilizează infuzia preparată din schinel (Herba benedicti), păpădie (Folia si Radix taraxaci) și florile de coada șoricelului (Flores millefolii).

Din speciile aromatice se pot folosi: isopul (Herba hyssopi), coriandrul (Fructus coriandri), anasonul (Fructus anisi), feniculul (Fructus foeniculi) și maghiranul (Herba majoranae).

  • Vărsături. Contra acestui simptom, până ce medicul determină cauza se pot folosi unele plante cu proprietăți antiemetice din care: frunzele de mentă (Folia menthae piperitae), frunzele de roiniță (Folia melissae), lichenul de piatră (Lichen islandicus) sau rizomul de rădăcini de cerențel (Rizomagei cum radicibus), primele două plante sub formă de infuzie (o linguriță plante la o cană de apă, iar ultimele două plante sub formă de decoct, 1-2 lingurite la o cană cu apă.

Gastritele hiperacide, ulcerul gastric. Ca adjuvante ale terapiei de bază, fitoterapia recomandă plante care contribuie la neutralizarea hiperacidității, plante cu acțiune antiinflamatoare, calmante și cicatrizante ale eventualelor leziuni (ulcer).

Din acestea menționăm florile de salcâm (Flores acaciae), florile de gălbenele (Flores calendulae) în special în ulcerul gastric, sunătoarea (Herba hy perici), mușețelul (Flores chamomillae) sub formă de infuzie, o linguriță de plante la o cană cu apă, din care se beau 3-4 căni pe zi. Sub formă decoct 1-2 lingurițe la o cană (2-3 căni pe zi) se recomandă rădăcina de tătăneasă și rizomii de obligeană.

Un tratament zilnic de 30 de zile cu suc de varză albă (Brasica ole racea), un pahar zilnic în mai multe reprize (de 3 ori înaintea meselor principale), contribuie la vindecarea ulcerului gastric. Acest tratament se asociază cu plante cu acțiune sedativă (tei, valeriană, talpa gâștii) sub formă de infuzie, 1-2 lingurițe la o cană cu apă.

  • Sindroamele dispeptice (anaciditate, hipoaciditate). Se recomandă aceleași specii medicinale ca și în cazul anorexiei, adică specii ,tonice-amare” care stimulează secreția acidă. Infuziile sau tincturile amare se administrează cu 1/2 oră înaintea meselor principale.
  • Enterocolitele. În grupul mare de tulburări digestive, care se manifestă prin inflamații ale intestinului subțire (enterite) sau ale intestinului gros (colite), fitoterapia recomandă specii de plante cu acțiune antimicrobiană, cal mante, plante oleo-eterice și plante astringente (cu conținut ridicat de tanin). Taninurile au proprietatea de a coagula protidele microbiene și de a le ,,integra” într-un complex insolubil, care se elimină prin fecale. Se recomandă infuziile de mușețel, coada șoricelului, sunătoarea, feniculul, chimionul, 1-2 lingurițe plante la o cană cu apă și decoctul de rădăcini de cerențel (Radix gei) sau scoarță de stejar (Cortex querci). Pentru proprietățile astringente se recomandă ghinda (Fructus querci tostum), din care, după o ușoară prăjire, se obține ,,o cafea de ghindă”, folosind 1-2 lingurițe la o cană cu apă clocotită. La plantele menționate se poate asocia infuzia de isop, mentă, talpa gâștii (Herba leonuri) sau roiniță (Folia melissae) câte 1-2 lingurițe la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi.
  • Colicile abdominale. Pentru copii în special, fitoterapia recomandă infuziile de anason sau fenicul in combinație cu fructele de coriandru și chimion (Fructus carvi) 1/4 linguriță amestec de fructe la 100 ml apă. Pentru adulți, alături de aceste plante se pot asocia florile de mușețel, frunzele de roiniță, florile de tei (Florestiliae) și rădăcina de valeriană 1-2 lingurițe plante la o cană cu apă sub formă de infuzie. Constipația. Din speciile indigene care contribuie la creșterea peristaltismului intestinului gros se recomandă în primul rând coaja de erușin (Cortex frangulae) de cel puțin un an vechime (sau uscată la 100°C) sub formă de decoct obținut din 1 linguriță coajă fragmentată, la o cană cu apă.

În tratamentul constipației cronice se recomandă alternativ: decoctul de crușin (6-10 zile), semințele de in (Semen lini) 1-2 lingurițe semințe întregi lăsate la macerat 2-3 ore în 1/2 cană cu apă (6-10 zile), uleiul de ricin (Oleum ricini) 1 lingură seara la culcare (7 zile) sau uleiul de parafină, uz intern (7 zile). Se continuă apoi cu decoctul de crușin.

Plantele recomandate în constipația cronică se pot utiliza și în tratamentul adjuvant al hemoroizilor. În acest caz se asociază cu florile de mușețel sau cu florile de coada șoricelului.

  • Diareea. Deoarece in tulburările tranzitului intestinal cauzele pot fi multiple (infecții microbiene, virale, amibiaze, parazitoze etc.), este necesar examenul de laborator și precizarea de către medic a diagnosticului.

Fitoterapia recomandă plantele menționate la subcapitolul ,,enterocolite”; Pe lingă acestea sunt utile fructele și frunzele de afin (Fructus, Folia myrtilli) sub forma de decoct, sau infuzie, 2 lingurițe plante la o cană cu apă, 2-4 căni pe zi. Fructele de afin se pot consuma și ca atare, circa 100 g fructe uscate pe zi.

Tot pentru acțiunea astringentă, în diaree se recomandă răchitanul (Herba salicariae), fructele de porumbar (Fructus pruni spinoși), coada racului (Herba anserinae), frunzele de nuc (Folia juglandis) sub formă de decoct 1-2 lingurițe plante la o cană cu apă, 2-3 căni pe zi. În tratamentul diareei infuziile sau decocturile se beau fără zahăr (în special in diareea de fermentație). Se pot indulci cu zaharină sau ciclamat.

Se va respecta dieta prescrisă de medic.

• Colicile hepato-biliare, diskineziile biliare. Determinate de calculoze, infecții ale vezicii biliare, de tulburări neuro-vegetative ca urmare a emoțiilor, supărărilor, traumatismelor psihice, oboselii fizice și nervoase, aceste afecțiuni beneficiază sub aspect fitoterapeutic de plante cu acțiune antispastică, cole retic-colagogă, la care se asociază specii medicinale sedative. Din plantele cele mai active se recomandă rostopasca (Herba chelidonii) sub formă de infuzie 1/2 linguriță plantă (se va respecta această cantitate!) la o cană cu apă (250 ml). Se bea dimineața o cană cu infuzie intr-un interval de 1/2 oră ca atare sau ușor îndulcită cu miere. Se poate repeta a doua cană numai după 14 ore. Tratamentul se practică timp de două săptămîni, după care urmează o pauză de o săptămână. Frunzele de anghinară se administrează tot sub formă de infuzie, o lin gură de plantă la 1/2 litru de apă, cantitate care se bea treptat în cursul unei zile, înaintea meselor principale.

În diskineziile biliare se mai recomandă frunzele de salvie, țintaură, sunătoare, frunzele de păpădie, florile de coada șoricelului sau florile de mușețel sub formă de infuzie, o linguriță de plantă la o cană cu apă, 2-3 căni pe zi. Sub formă de decoct 1-2 lingurițe de plantă la o cană cu apă, se pot folosi rădăcinilor de brusture (Radix bardanae) și de cicoare (Radix cichorii). Pentru prevenirea calculozei biliare se recomandă cure îndelungate cu infuzii preparate din 2 lingurițe la o cană cu apă din următoarele specii medicinale: mătase de porumb (Stigmata maydis), fructele de măceș (Fructus cy nosbati), turiță mare (Herba agrimoniae) și decoctul de rădăcină de brusture.

Ca stimulente ale funcției hepatice și hepato-protectoare, fitoterapia recomandă fructele de armurariu (Fructus cardui mariani) sub formă de infuzie 1/2 lingurițe de fructe proaspăt măcinate la o cană cu apă, 2 căni pe zi, din care prima cu 1/2 oră înainte de micul dejun. A doua cană, împărțită în două părți egale, se ia cu 1/2 oră înaintea meselor de prânz și seară. Această cură se face 2 săptămâni lunar. Tot ca stimulent al funcției hepatice se recomandă infuzia de schinel (Herba benedicti), o linguriță la o cană, 2-3 căni pe zi și decoctul de lichen de piatră, o linguriță la o cană cu apă, la care se adaugă 1 vârf de cuțit carbonat de sodiu. Se beau două căni pe zi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here