Plantele recomandate pentru aceste afecțiuni au proprietatea de a mări permeabilitatea capilarelor sau sunt folosite pentru efectele vasodilatatoare periferice. Frunzele și rămurelele tinere de vise (Viscum album), de preferință recoltate de pe 2-3 specii diferite de arbori parazitați de această plantă, se întrebuințează sub formă de pulbere, 2-3 vârfuri de cuțit pe zi sau sub formă de macerat la rece (2-3 lingurițe de plantă la două căni de apă timp de 8 ore).
Maceratul obținut după filtrare se bea în cursul unei zile. Măceșele (Fructus cynosbati) care provine de la diferite specii sălbatice ale genului Rosa, în special în zonele de deal și munte, precum și sulfina (Lelilotus officinalis) au proprietatea de a dilata vasele periferice și a menține permeabilitatea și elasticitatea vaselor capilare.
Primele sub formă de decoct, 10 minute, 1 lingură la o cană, iar sulfina sub formă de infuzie (1 linguriță flori) la o cană, se administrează în timpul unei zile în mai multe reprize.
Ca adjuvante in aceste afecțiuni se mai întrebuințează frunzele și rădăcinile de păpădie (Taraxacum officinalis) și frunzele de salvie (Salvia officinalis), ambele sub formă de infuzie (1-2 lingurițe la o cană) din care se beau – 1-2 căni pe zi.
Pentru tratamentul extern al ulcerelor varicoase se recomandă comprese sau băi locale în cure de 2-3 săptămâni cu infuzie de mușețel (Matricaria chamomilla) sau coada șoricelului (Achilea millefolium), folosind 50-60 g flori la 1 litru de apă. În același scop se recomandă și infuziile de frunze de urzică (Urtica dioica), frunze de patlagină (Plantago), de rachitan (Lythrum salicariae) sau badijonări cu tinctură de tătăneasă (Symphytum officinale).
