Homeopatia are o eficiență variabilă, în funcție de tipurile bolilor de piele cu care se întîlnește; foarte utilă în urticarii, anumite eczeme, herpes, zona zoster, veruca plantară; ineficientă în tumorile pielii, vergeturi, vitiligo, de exemplu, și interesantă în alte patologii, în funcție de gravitatea, de vechimea afecțiunilor sau de terenul pe care evoluează. Toate tratamentele descrise în continuare vor trebui însoțite de un bun tratament de fond.
Acneea
Se vor folosi cîteva remedii cu acțiune locală:
EUGENIA (eugenia, vegetal): puncte negre, bubulițe (mici leziunii cutanate inflamate), care sunt dureroase; principala modalitate în cazul fetelor tinere; se agravează în perioada ciclului menstrual.
KALI BROMATUM: pustule ale obrazului, dar și pe spate.
SELENIUM (seleniul): puncte negre, microchisturi.
ARNICA: în cazul leziunilor simetrice.
LEDUM PALUSTRE (ledum, arbust): acnee localizată mai ales la nivelul bărbiei.
Posologie: diluție 7 CH, 3 granule, de 2 ori pe zi.
Veruca
Tratamentul verucilor prin homeopatie este adesea foarte eficient și oferă un plus de vindecare față de dispariția lor spontană, care nu este de neglijat în acest tip de leziuni. El are avantajul de a îngriji și terenul care provoacă proliferările și care este, în primul rînd, diateza sicotică.
Trebuie uneori însă mai multă răbdare în așteptarea rezultatelor, care apar după cîteva săptămîni; iată cîteva remedii cu acțiune locală:
NITRIC ACIDUM (acidul nitric): veruci situate pe talpa piciorului sau aproape de orificiile regiunii ano-genitale, pe pleoape; au ca principală trăsătură faptul că sunt dureroase (senzație de înțepătură).
THUYA (arborele vieții): veruci moi, sub formă de conopidă, care sîngerează ușor.
CAUSTICUM: veruci plate, netede și translucide, care apar pe obraz sau pe mâini.
Grafiții: veruci situate în jurul unghiilor.
STAPHYSAGRIA (iarba cu păduchi): veruci care dau senzația de mîncărime și sunt foarte sensibile la atingere. ANTIMONIUM CRUDUM: veruci groase, mai ales pe talpa piciorului.
Posologie: diluție de 7 CH, 3 granule, de 2 ori pe zi.
Urticaria
Remediile cu acțiune locală sint:
APIS: subiectul prezintă inflamații sub formă de plăci de culoare roz sau roșie, tipice urticariei, care dau senzația de mincărime și de înțepătură. Modalitatea determinantă este ameliorarea prin frig (comprese reci) și agravarea prin căldură; se utilizează diluția de 15 CH in prize apropiate la debut; dacă afecțiunea este acută (crizele se succed la interval de citeva minute), se mărește intervalul, pe măsura ameliorării.
URTICA URENS (urzica creață): urticarie provocată de consumul fructelor de mare; se agravează la atingere și la contactul cu apa; se folosește în diluție de 7 CH, cu aceeași frecvență ca și APIS.
HISTAMINUM 7 CH (histamina): nu există o modalitate specifică; 3 granule, de 3 ori pe zi.
ARSENICUM ALBUM: tulburări ameliorate prin aplicarea compreselor calde; se agravează noaptea (în jurul orei 1); se folosește adesea atunci când se descoperă următoarea cauză: consumul de alimente alterate; diluție de 7 CH, 3 granule, mărind intervalul administrărilor, în funcție de rezultate.
Eczema
,,DI Bernard L., de 35 de ani, suferă de cîțiva ani din cauza unei eczeme recidivante la degete, care îl deranjează mult, întrucît supurează și îi provoacă mari mîncărimi. Diversele rețete homeopatice pe care le-a aplicat nu i-au ameliorat semnificativ simptomele, până în momentul în care a ajuns la consultație cu o leziune de tip ANAGALLIS, sub forma unui buchet de vezicule, care nu fusese niciodată atât de clar delimitată. Prescrierea acestui remediu i-a adus o ameliorare netă a simptomelor, încă din primele zile de tratament.”
Remediile utilizate în cazul acestei afecțiuni însoțite de mîncărime se vor stabili în funcție de aspectul eczemei:
Roșeață simplă:
APIS: vezi urticaria, pielea este mai roz. BELLADONA: o piele roșie și caldă, fără posibilitatea ameliorării la frig și, eventual, cu o senzație de sete mai mare decît la APIS.
Vezicule (bule foarte mici):
RHUS TOXICODENDRON: vezicule pline cu lichid transparent, cu senzația de arsură, mîncărime; se ameliorează prin aplicarea de comprese calde; pielea din jurul leziunilor este roșie; dacă ameliorarea prin comprese nu este evidentă, se poate folosi un remediu apropiat: RHUS VERNIX (cenușarul).
CANTHARIS (cantarida): vezicule mari ca niște bule, înconjurate de piele curată și sănătoasă. CODIAEUM VARIEGATUM (croton): vezicule umplute cu puroi; pielea este foarte roșie și pacientul simte o durere puternică atunci când se scarpină; localizare: organe genitale și față.
ANAGALLIS (scînteiuță): vezicule sub formă de ciorchine, situate pe degete și pe palme.
Cruste:
MEZEREUM: cruste albicioase cu puroi de culoare albă și ulcerații; mîncărimi puternice, cu senzația de usturime, agravate noaptea. Grafitii: cruste gălbui, cu formarea unui lichid de aceeași culoare, vîscos, ca mierea; pe lîngă eczemă, pielea este uscată; există tendința de apariție a fisurilor. ANTIMONIUM CRUDUM: eczemă cu cruste groase, de culoare gălbuie și lichid gălbui mai puțin vîscos decît la remediul precedent; pielea este foarte groasă (să nu uităm remediul pentru veruci), cu tendința de a se fisura (la nivelul eczemei, dar și pe marginea pleoapelor, a nărilor și a buzelor).
Descuamarea (pielea se cojește, mai întîi în straturi subțiri sau mai groase):
ARSENICUM ALBUM: porțiuni mici de piele, ca o făină, sau mai mari; mîncărimile se intensifică la frig, noaptea (în jurul orei 1) și se ameliorează la căldură.
ARSENICUM IODATUM: lamele puțin mai groase, de ordinul mm², cu tendința de îngroșare a pielii din cauza scărpinatului (lichenificare).
NATRUM SULFURICUM: lamele mari, translucide, gălbui, de ordinul cm²; pielea de dedesubt este roșie și strălucitoare, dar uscată.
Fisurile:
Grafitii: deja studiat.
ANTIMONIUM CRUDUM: deja studiat.
PETROLEUM: eczemă cu scurgere apoasă și cruste deschide la culoare, dar cu fisuri mai ales la nivelul degetelor, care provoacă mîncărimi foarte mari; piele cu aspect murdar; se agravează la frig, iarna.
NITRIC ACIDUM: eczemă cu fisuri dureroase, înțepătoare; pielea sîngerează ușor, iar în jur este de culoare gălbuie (ca la veruci). –
SEPIA: eczemă cu fisuri puțin dureroase, roșii, dar care nu sîngerează.
Posologie: se va utiliza, în general, diluția de 7 CH, 3 granule, de 2 ori pe zi. Ca de obicei, trebuie asociat un tratament de fond pentru obținerea celui mai bun rezultat posibil.
Herpesul
„Dna Madeleine S., de 35 de ani, prezintă, pe parcursul anului, pusee de herpes pe fese. Tratamentul de fond, care a diminuat frecvența crizelor (numărul lor crescuse de la 5 la 10 pe an) nu a putut să le suprime complet. Însă chiar la începutul unei crize, ea a luat RHUS TOXICODENDRON în diluție de 15 CH, 3 granule, de 3 ori pe zi, putînd astfel scurta în mod vizibil durata ei.”
Crizele de herpes constau în erupția unor vezicule, fenomen favorizat de oboseală, de ciclul menstrual, de razele de soare sau de febră (,,virf de febră”); apar cel mai des pe buze sau în regiunile anale și genitale. Principalele remedii locale sunt :
RHUS TOXICODENDRON 15 CH: vezi veziculele eczemei (sau RHUS VERNIX); puseele se declanșează mai ales la febră. Este remediul cel mai folosit în acest caz. NATRIUM MURIATICUM 7 CH: puseu de herpes apărut pe buza superioară, după expunerea la soare, sau însoțit de febră; senzație de arsură percepută deja înainte de apariția veziculelor.
APIS 15 CH: după expunerea la soare sau în perioada de febră; se folosește dacă se regăsesc modalitățile de ameliorare, prin aplicarea compreselor reci; se agravează la căldură.
CANTHARIS 7 CH: vezicule mai mari.
CODIAEUM VARIEGATUM 7 CH: herpes genital.
Posologie: 3 granule, de 3 ori pe zi, cu mărirea intervalului pe măsura ameliorării.
Menționăm în plus două remedii speciale care pot face parte din tratamentul de fond:
FOLLICULINUM (diluție a unui hormon estrogen feminin): pentru puseele ritmate de ciclul menstrual (15 CH, în priză unică în mijlocul ciclului).
VACCINOTOXINUM (diluție de vaccin antivariolic, foarte utilă pentru îngrijirea herpesului) 15 CH, în doză unică, la fiecare 15 zile.
Zona zoster
Apariția zonei zoster necesită intervenția medicului și chiar a specialistului, dacă este localizată oftalmic. Tratamentul homeopatic va fi cu atât mai eficient, cu cît va fi aplicat mai repede. Principalele remedii ale erupției vor fi:
La debut:
STAPHYLOCOCCINUM 15 CH: 1 doză pe zi, primele 3 zile; este o diluție de cultură de stafilococ auriu, care s-a dovedit foarte eficientă în acest stadiu al zonei zoster.
VACCINOTOXINUM 15 CH, 1 doză în prima zi de tratament.
Ca remediu local:
RHUS TOXICODENDRON (vezi eczema veziculară). Durerile acestui remediu se amplifică la prima mișcare, dar se ameliorează dacă pacientul continuă să se miște, fapt care explică neastîmpărul și agitația acestuia. Să luăm în considerare și RHUS VERNIX, dacă nu se produce ameliorarea prin aplicarea compreselor calde locale.
RANUNCULUS BULBOSUS (floarea-broștească): subiectul prezintă o erupție sub formă de vezicule care sunt umplute cu sînge (deci albăstrii), foarte sensibile la contact; durerea se agravează la mișcare; localizare: mai ales în zona toracelui.
CANTHARIS (vezi eczema).
CODIAEUM VARIEGATUM (vezi eczema).
MEZEREUM (vezi eczema): veziculele se transformă rapid în cruste albe; poate fi vorba despre eczema oftalmică.
ARSENICUM ALBUM: se folosește în cazul în care apar dureri însoțite de senzația de arsură, care se ameliorează prin aplicarea compreselor calde și se agravează noaptea, între orele 1 și 3.
APIS MELLIFICA: atunci când apar dureri înțepătoare care se ameliorează prin aplicarea de comprese calde; simptome însoțite eventual de absența setei.
Posologie: se utilizează diluția de 9 CH, 3 granule, de 4 ori pe zi, la început, mărind ulterior intervalul, pe măsura ameliorării.
Photo by Tory Bishop on Unsplash
