Călirea sistematică prin aer se poate efectua în cursul întregului an. Cand din cauza timpului nu se pot face băi de aer în aer liber, acest lucru se poate face într-o încăpere închisă. Unele forme de călire prin aer actionează foarte ,,blând” asupra organismului şi de aceea se pot utiliza la orice vârstă.
La călirea prin aer trebuie tinut cont in primul rând de temperatura, umiditatea si mişcarea (vântul) lui, care au influentă asupra schimbului de substante din organism, ca şi asupra respiratiei, circulatiei sângelui şi secretiei de sudoare.
Temperatura aerului. În diferite regiuni geografice, temperatura aerului (ea se măsoară la umbră) prezintă variatii însemnate în functie de oră şi anotimp. La aprecierea influentei temperaturii asupra organismului uman trebuie tinut cont, atat de diferenta dintre temperatura maximă şi minimă din cursul unei zile, cat şi de diferenta de temperatură dintre luna cea mai călduroasă şi cea mai friguroasă.
Umiditatea aerului. Se distinge o umiditate absolută şi una relativă a aerului. Prin umiditatea absolută sau elasticitatea vaporilor de apă se întelege cantitatea de vapori în grame continută în 1 m3 aer. Umiditatea relativă exprimă gradul de saturatie a aerului cu vapori de apă. Când spune, bunăoară, o umiditate relativă de 70%, acest lucru înseamnă că în momentul respectiv se găsesc în aer 70% din cantitatea de vapori care este necesară pentru saturarea completă a aerului la temperatura respectivă.
Evaporarea apei de pe suprafata pielii depinde de umiditatea relativă.
In cazul unei umiditäti ridicate, evaporarea scade şi in acelaşi timp creste conductibilitatea piel. De umiditatea aerului depinde în mare măsură si senzația noastră de căldură: pe vreme caldă, aerul uscat pare mai rece, iar cel umed, saturat de vapori de apă, mai cald. Omul suportă mai bine temperatura ridicată cînd aerul este uscat, decat cînd este umed. Dacă aerul este umed, omul se poate simti prost, istovit, chiar la o temperatură
relativ nu prea ridicată. Şederea îndelungată în aerul foarte cald şi umed este greu suportată chiar de oamenii tineri, perfect sănătoşi şi rezistenti. In aceste cazuri apare pericolul supraîncălzirii, de care nu trebuie să uite în special oamenii in varstă i nu prea sănătoşi.
Vântul. Vântul exercită o influentă foarte netă, atat asupra termoreglării organismului, cat şi asupra senzatiei de căldură. Această influentă se măreşte o dată cu creşterea vitezei vintului. Accelerand înlocuirea straturilor de aer care vin in contact cu suprafața pielii şi mărind evaporarea transpirației, vantul poate produce o răcire însemnată. De aceea pe vreme călduroasă, vantul moderat aduce o mare uşurare.
Vântul rece moderat exercită o influentă reconfortantă, pe cand vantul puternic poate face greu de suportat chiar un aer nu prea rece.
Foto: Freepik