Măduva spinării este formată din substanță cenușie, dispusă în centru, sub formă de coloane, având în secțiune transversală aspectul literei „H” și substanță albă la periferie, sub formă de cordoane.
Substanța cenușie
Este constituită din corpul neuronilor. Bara transversală a „H”-ului formează comisura cenușie a măduvei, iar porțiunile laterale ale „H”-ului sunt subdivizate în coarne: anterioare, laterale și posterioare.
- Comisura cenușie prezintă în centru, canalul ependimar care conține LCR și, în sus, la nivelul trunchiului cerebral, se dilată, formând ventriculul IV.
- Coarnele anterioare (ventrale) conțin dispozitivul somato- motor, care este mai bine dezvoltat în regiunea intumescențelor. Coarnele anterioare sunt mai late și mai scurte decât cele posterioare și conțin două tipuri de neuroni somatomotori: neuroni α și neuroni γ, ai căror axoni formează rădăcina ventrală a nervilor Axonul neuronului α ajunge la mușchiul striat cu care formează o sinapsă specială neuroefectorie, numită placă motorie, în timp ce axonul neuronului γ ajunge la porțiunea periferică (contractilă) a fibrelor musculare din structura fusului neuromuscular.
- Coarnele posterioare (dorsale) conțin neuroni ai căilor senzi- tive care au semnificația de deutoneuron (al II-lea neuron), protoneu- ronul (I neuron) fiind situat în ganglionii
- Coarnele laterale sunt vizibile în regiunea cervicală infe- rioară, în regiunea toracală și lombară superioară. Conțin neuroni vegetativi simpatici preganglionari ai căror axoni părăsesc măduva pe calea rădăcinii ventrale a nervului spinal și formează fibrele pregan- glionare ale sistemului simpatic.
Între coarnele laterale și posterioare, în substanța albă a măduvei, se află substanța reticulată a măduvei, mai bine individualizată în regiunea cervicală și formată din neuroni dispuși în rețea, precum și neuroni reticulizați, prezenți în jurul canalului ependimar.
Substanța albă
Se află la periferia măduvei și este dispusă sub formă de cordoane, în care găsim fascicule:
- ascendente, situate, în general, periferic;
- descendente, situate spre interior față de precedentele;
- de asociație, situate profund, în imediata vecinătate a substanței cenușii.
- Cordoanele posterioare cuprind fasciculul gracilis (Goll), iar lateral de acesta, fasciculul cuneat (Burdach), precum și fasciculele de asociație.
- Cordoanele anterioare cuprind trei feluri de fascicule:
- fascicule de asociație – fascicul fundamental – are originea în substanța cenușie și este format din ramuri ascendente și descendente care fac legătura între diferite segmente medulare;
- fascicule ascendente – reprezentate de fasciculul spinalotalamic anterior, cu originea în deutoneuronul de la nivelul cornului posterior al măduvei (protoneuronul se află în ganglionul spinal). Axonul deuto- neuronului, după ce se încrucișează cu opusul, ajunge în cordonul anterior de cealaltă parte;
- fascicule descendente – împărțite în două categorii:
- fascicule piramidale, care controlează motilitatea voluntară și care își au originea în scoarță – fasciculul piramidal direct sau corticospinal anterior, situat în jurul fisurii mediane;
- fascicule extrapiramidale, care controlează motilitatea involuntară automată și semiautomată, având origine subcorticală, cum ar fi:
- fasciculul tectospinal, cu originea în mezencefal;
- fasciculul vestibulospinal medial, cu originea în nucleii vestibulari medial și inferior din
În cordoanele laterale se află toate cele trei tipuri de fascicule:
Fascicule de asociație – fascicul fundamental, care, după cum a fost descris, se găsește și în cordonul anterior al măduvei, având aceeași structură.
Fascicule ascendente – reprezentate de fasciculul spinalota- lamic lateral și de cele două fascicule spinocerebeloase ventral (încrucișat Gowers) și dorsal (direct Fleschig).
Fasciculul spinotalamic lateral își are originea în deutoneuronul de la nivelul cornului posterior al măduvei (protoneuronul se află în ganglionul spinal). Axonul deutoneuronului din cornul posterior al măduvei, după ce se încrucișează cu opusul, ajunge în cordonul lateral de partea cealaltă, unde formează fasciculul spinotalamic lateral.
Fasciculele spinocerebeloase își au originea în deutoneuronii de la nivelul cornului posterior. În cazul fasciculului spinocerebelos dorsal, axonul deutoneuronului din cornul posterior trece în cordonul lateral de aceeași parte, în timp ce în cazul fasciculului spinocerebelos ventral, axonul deutoneuronului se încrucișează și trece în cordonul lateral de partea opusă.
Fascicule descendente. Ca și în cordonul anterior, în cordonul lateral există două categorii de fascicule descendente:
- fascicule piramidale, care controlează motilitatea voluntară și care își au originea în scoarță – fasciculul piramidal încrucișat (corticospinal lateral), situat în cordonul lateral;
- fascicule extrapiramidale, care controlează motilitatea involuntară automată și semiautomată, având origine subcorticală:
→ fasciculul rubrospinal, cu originea în nucleul roșu din mezencefal, situat înaintea fasciculului piramidal încrucișat;
→ fasciculul olivospinal, cu originea în oliva bulbară și situat în cordonul lateral, anterior de fasciculul spinocerebelos ventral;
→ fasciculul reticulospinal, cu originea în formația reticulată a trunchiului cerebral;
→ fasciculul nigrospinal, cu originea în substanța neagră;
→ fasciculul vestibulospinal lateral, cu originea în nucleul vestibular lateral.
