Soarta alimentelor in corpul nostru

Se ştie cât de repede creşte greutatea corpului copilului în cazul unei alimentații corecte şi suficiente. Dacă un om slăbit în urma unei boli grave se alimentează după vindecare corect, el işi reface în scurt timp greutatea sa anterioară. Prin urmare, hrana reprezintă sursa de formare a substantelor care alcătuiesc corpul. Dar cum are loc acest lucru? Pe ce cale se transformă alimentele în substante care intră în compozitia corpului nostru? Această problemă a constituit de mult o preocupare pentru oamenii de ştiintă.

Noi ştim că hrana ajunge în gură, că ea este fărîmitată cu dintii prin mestecare, că în gură se îmbibă cu salivă şi apoi este înghitită. Dar noi nu vedem ce se întîmplă mai departe cu alimentele. Studierea transformărilor la care este supusă hrana ulterior se poate face numai cu ajutorul unor metode speciale.

Drumul pe care-l urmează hrana in corpul omului şi al animalelor poartă numele de aparat digestiv. Acesta începe cu cavitatea bucală, de unde alimentele ajung, prin faringe si esofag, in stomac. In stomac, alimentele se acumulează şi sînt împinse treptat într-un tub -intestinul- compus dintr-o portiune mai lungă -intestinul subtire- şi una mai scurtă -intestinul gros- care se termină cu rectul.

In peretii esofagului, stomacului şi intestinului există o musculatură specială, care se contractă periodic si impinge bolul alimentar mereu mai departe. Alimentele sînt supuse unei prelucrări chimice: în cavitatea stomacului şi intestinului se secretă diverse sucuri digestive, care conțin o serie de fermenti, necesari pentru digerarea hranei. Se poate spune că aparatul digestiv reprezintă un fel de la borator chimic, in care substantele complexe din alimente se transformă in substante mai simple. La prelucrarea chimică a hranei iau parte glandele stomacului şi intestinului şi de asemenea pancreasul şi ficatul, care îşi varsă secretiile lor în lumenul intestinal. In cursul unei zile se elimină în stomac şi în intestin în total aproximativ 9L sucuri digestive, iar în cursul unui an, peste 3 000 L (partea cea mai mare din apa care intră în compozitia lor se resoarbe după aceea, trecând în sânge si limfă).

Neavând o imagine justă asupra activitătii glandelor digestive nu am putea institui o alimentatie corectă, nu am putea preveni şi trata diversele boli gastro-intestinale. Cunoştintele necesare asupra activitătii organelor digestive au fost obtinute în urma unor experiente numeroase pe animale, operate special în acest scop.

La intelegerea activitătii organelor digestive au contribuit in mod deosebit experientele marelui fiziolog rus I. P. Pavlov. Operatiile propuse şi realizate în mod strălucit de Pavlov sunt remarcabile prin faptul că, după ele, animalul rămîne complet sănătos în decurs de mai mulți ani, iar sucul digestiv al glandei studiate se obtine în stare pură, ceea ce dă posibilitatea de a observa în detaliu cum lucrează o glandă sau alta.

Drumul pe care-l parcurge hrana în corpul omenesc.

In figură – organele de digestie 1-esofag; 2- stomac; 3 – duoden 4-intestin subtire; 5-intestin gros; 6-ficat; 7-pancreas; 8 – rect.

Foto: Freepik

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here