
Prin definiție, simptomele sunt manifestări subiective determinate de diferite cauze obiective. Astfel, simptomele sunt simțite de bolnav, fiind diferite de la persoană la persoană, în funcție de personalitatea, sensibilitatea, fondul nervos al fiecăruia. Practic, aceleaşi leziuni pot provoca dureri violente unui bolnav, iar altuia doar un discret disconfort. În concluzie, nu se poate aprecia gravitatea bolii pe baza intensității simptomelor, cunoscându-se faptul că numeroase boli cu prognostic grav sunt însoţite de simptome minime.
Remedii și suplimente pentru sistemul digestiv
Spre deosebire de simptome, semnele observate de medic cu pregătirea și experiența sa sunt obiective, caracteristice diferitelor afecţiuni.
În continuare, vom descrie câteva din simptomele legate de bolile aparatului digestiv.
Pierderea poftei de mâncare (anorexia)
Este determinată de o multitudine de afecțiuni: de la gastrită, ulcer, cancer, hepatite, tuberculoză, anemii, pină la afecţiuni psihice. Ea poate fi selectiva pentru anumite alimente (carne, pline în cancerul gastric) sau generale.
Anorexia poate să ducă la slăbirea organismului prin împiedicarea unei alimentări complete.
Inversul anorexiei, creşterea poftei de mâncare (polifagia) este întâlnită în diabet, afecţiuni parazitare etc. Bulimia este ingerarea fără măsură de alimente, urmată de vărsături survenite de obicei pe fond de teamă de îngrășare. Polifagia poate să ducă uneori, mai ales la copii, la ingerare de pământ, infestat cu diferiți paraziți (geofagie).
Dificultatea la înghițire (disfagia)
Apare îndeosebi în bolile esofagiene, cu senzația caracteristică dureroasă a blocării alimentelor la diferite niveluri în esofag.
Evacuarea pe gură
Evacuarea pe gură a aerului și gazelor din stomac și din porţiunea terminală a esofagului se numește eructație. Eructațiile apar frecvent la bolnavii cu obiceiul de a inghiți des, de a vorbi în timpul mesei, la cei cu procese fermentative gastrice etc.
Durerea abdominală
Este practic cel mai important simptom al bolilor digestive, care apare sub diferite forme (de intensitate, iradiere și durată), unele forme fiind însă caracteristice.
În general, în zona abdominală apar dureri de cauză locală, date de afectarea organelor digestive și a celorlalte organe abdominale (rinichi etc.) și dureri iradiate din alte zone, deci care exprimă leziuni.
Durerile abdominale au diferite localizări. Astfel, în cadranul abdominal superior drept (hipocondru) durerile sânt date de obicei de bolile ficatului și sistemului biliar, dar pot să apară dureri iradiate de la alte organe (rinichi, intestin etc.), iar în cadranul abdominal superior sting (hipocondrul sting) durerile se datorează splinei și intestinului gros.
În cadranul abdominal inferior drept (fosa iliacă) a par dureri în cazul apendicitei, afecţiunilor intestinului gros, precum și dureri iradiate din alte zone; simetric, în fosa iliacă stingă durerile sunt datorate afecţiunilor colonului sting.
Caracterul durerii variază mult de la boală la boală și de la individ la individ. Fiind o senzație subiectivă, ea apare sub forme multiple: apăsare, junghi, senzație de rupere, greutate, presiune etc., caractere care pot fi accentuate sau diminuate de anumite alimente sau de medicamente.
Durerile pot fi de scurtă durată, lungi sau ritmate de mese (în ulcer).
Durerile puternice localizate în toată zona abdominală, asociate cu întărirea musculaturii (abdomen ,,de lemn“), accentuate la respirație, obligând bolnavul să stea nemişcat sunt caracteristice peritonitei, care este o urgenţă medico-chirurgicală și care trebuie rezolvată cât mai repede, Peritonitele apar frecvent în urma inflamării apendicelui, ce elimină puroi în cavitatea abdominală, provocând inflamarea peritoneului și contractura musculaturii abdominale.
Durerea în capul pieptului (epigastrică) ritmată de orarul meselor este caracteristică ulcerului. Ea are și caracter sezonier (de toamnă și primăvară).
Durerea pancreatică este o durere puternică în abdomenul superior, „în bară“.
Durerea afecţiunilor vasculare abdominale sau „angorul abdominal“ pare imediat după masă, cedează uneori la nitroglicerină, duce la teama de alimentare și astfel la pierderea din greutate.
Remedii și suplimente pentru sistemul digestiv
Greața
Este o senzație datorată scăderii activităţii musculaturii stomacului în principal și apare uneori din cauze psihice. Este uneori urmată de vărsătură.
Vărsătura
Este un act reflex care constă în eliminarea bruscă pe gură a conținutului gastric. Vărsăturile pot avea cauze psihice cauze organice (uneori îndeplinesc o funcţie de apărare). Vărsăturile au diferite caractere în funcţie de cauza lor: pot fi amare (din cauza conţinutului de bilă refluată din intestin), acide (în cazurile de hiperaciditate), cu miros de fecale (în ocluzie intestinală).
Uneori vărsătura poate opri durerea (vărsăturile gastrice).
Alături de cauzele digestive, ca și greața, vărsăturile pot avea multiple cauze, de la cele psihice, la sarcină, boli cardiace, tumori cerebrale, intoxicaţii.
Hemoragiile digestive vor fi tratate într-un capitol separat.