Si substantele minerale sant necesare

Inainte, o alimentatie se considera completă dacă ea continea o cantitate suficientă de proteine, grăsimi si hidrati de carbon. Dar chiar din a doua jumătate a secolului trecut
s-a stabilit că în hrană trebuie să se găsească obligatoriu şi substante minerale.

Substantele minerale nu servesc în organism ca sursă de energie, dar ele intră în constitutia tuturor celulelor si tesuturilor corpului. Unele din ele intră în compozitia fermentilor, hormonilor şi vitaminelor. Fără săruri minerale nu este posibilă dezvoltarea normală a scheletului la copii şi adolescenti. Datorită unor săruri minerale se mentine o anumită formă şi elasticitate a tesuturilor; unele săruri sant necesare pentru mentinerea reactiei alcaline a sangelui, ceea ce este deosebit de important. Sărurile minerale participă la reglarea metabolismului.

Un rol deosebit de mare il joacă în organism potasiul, sodiul, calciul, şi fierul.
Afară de acestea, în hrană trebuie să se găsească şi microelementele – astfel sant denumite substantele minerale care se găsesc in organism şi alimente in cantităti neînsemnate, dar cu o mare însemnătate pentru activitatea normală a organismului. Dintre microelemente fac parte: cuprul, zincul, cobaltul, fluorul, iodul etc.

Calciul, fosforul, magneziul şi fluorul sint necesare pentru creşterea şi dezvoltarea normală a oaselor, iar fluorul este necesar in special pentru formarea smaltului dentar. Lipsa de fluor în alimentație şi apa de băut poate contribui la dezvoltarea unei boli -caria- în care este lezat smaltul dentar.

In cazul excesului de fluor în hrană apare o altă boală a dintilor fluoroza – în care smalțul dentar este pătat.

In cazul unei alimentatii variate, cantitatea de fosfor şi magneziu este de obicei suficientă, însă cantitatea de calciu nu totdeauna. Calciul este necesar în special pentru organismul în creştere; de aceea pentru copii şi adolescenti sant foarte utile laptele şi produsele de lapte, în care se găsesc săruri de calciu uşor asimilabile. Sant bogate în calciu cerealele, leguminoasele, gălbenuşul de ou, icrele, crupele de ovăz și unele legume și zarzavaturi, în special varza.

Omul adult trebuie să primească pe zi aproximativ 0,8 g calciu, iar copiii şi adolescentii aproximativ 1 g calciu. Ratia zilnică de fosfor este de aproximativ 1,5 g.

Sodiul şi potasiul joacă un rol potasiu, ca şi sărurile de calciu, favorizează îndepărtarea excesului de apă din organism; sărurile de sodiu, din contra, pot determina retinerea apei in tesuturi (astfel se intimplă, bunăoară, în urna consumului excesiv de clorură de sodiu, adică de sare de bucătărie).

In cazul unei alimentatii variate sărurile de potasiu sint în cantitate suficientă, pe cand sărurile de sodiu trebuie adăugate sub forma sării de bucătărie.

In conditii obişnuite, ratia zilnică de sare de bucătărie este de aproximativ 15 g, dar trebuie ştiut că in unele produse alimentare se găseşte o cantitate destul de mare de sare, bunăoară în 100 g piine neagră, circa 1,5 g de sare (în painea albă mai putin).

In cazul unei transpiratii mărite, bunăoară în regiunile cu climă caldă, sau în timpul lucrului în atelierele cu temperaturi inalte se pierde prin transpiratie o cantitate însemnată de sare (pană la 0,5 g in 100 ml de sudoare) si de aceea ratia zilnică de sare trebuie sporită. In aceste conditii se recomandă să se bea în timpul lucrului apă sărată (apă cu 0,5% sare de bucătărie), gazoasă. Aceasta se face nu numai pentru a compensa pierderea accentuată de sare de către organism, dar şi pentru a micşora întrucîtva transpiratia şi prin aceasta şi pierderea de vitamine hidrosolubile (solubile în apă), care se elimină împreună cu sudoarea.

Fierul intră in compozitia hemoglobinei din hematii, care transportă oxigenul din plămîni in tesuturi si bioxidul de carbon din tesuturi in plămani. In unele forme de anemie cand cantitatea de fier din sange este insuficientă, medicii recomandă să se ia preparate de fier. Fierul intră de asemenea în compozitia fermentilor necesari pentru respirația tisulară.

Sugarii se hrănesc numai cu lapte, în care este o cantitate foarte redusă de fier. De aceea, ei au nevoie chiar din luna a 3-a-a 4-a de un supliment de sucuri de fructe şi legume care contin fier.

Dintre produsele alimentare obişnuite contin relativ mult fier fasolea, mazărea, crupele de ovăz, painea de secară, carnea de vită, ficatul, gălbenuşul de ou; de asemenea contin fier varza şi sfecla.

Cuprul şi cobaltul au o mare însemnătate pentru formarea noilor celule sanguine în locul celor distruse. Cobaltul intră în compozitia vitaminei B, care activează procesele de hematopoeză (formarea elementelor sanguine). O actiune asemănătoare are şi cuprul

Iodul are o mare însemnătate pentru activitatea normală a glandei tiroide. In corpul omului se găsesc in total 50 mg iod, din care 20% se găsesc în glanda tiroidă și 50% în muşchi. Lipsa sărurilor de iod în alimentatie duce la tulburarea activitătii normale a glandei tiroide, avand ca rezultat dezvoltarea unei boli denumită guşă endemică.

Guşa endemică se observă în acele regiuni în care produsele alimentare preparate din materii prime locale contin foarte putin iod. Pentru a preveni guşa endemică în aceste regiuni, populația este aprovizionată cu sare de bucătărie iodată, care se utilizează în
locul sării obişnuite şi asigură în același timp cantitatea de iod necesară organismului. 0 mare însemnătate are de asemenea respectarea regulilor igienice de alimentatie ratională a populatiei.

Dintre produsele de peşte, cele mai bogate în iod sînt speciile de peşti de mare, mai ales ficatul lor şi untura de ficat de morun.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here