
A treia cauză a toxiinfecțiilor alimentare, după Salmonella și Cam pylobacter, este o bacterie pe nume Shigella. Acest microb a fost descoperit acum mai bine de o sută de ani de către omul de știință japonez Kiyoshi Shiga. În 1896, Shiga a descoperit acest microb nou, care i-a preluat mai apoi numele, în timp ce încerca să descopere cauzele unei epidemii grave de dizenterie în Japonia. Acum știm că există mai multe specii de Shigella, inclusiv S. sonnei și S. flexneri, principalele responsabile pentru declanșarea unor forme ușoare de boală în statele dezvoltate, și S. dysenteriae, care încă provoacă epidemii de amploare în statele în curs de dezvoltare. Shigella afectează numai oamenii și primatele; alte animale sunt, în general, imune la simptomele sale supărătoare.
Oamenii contractează Shigella în momentul în care consumă alimente și apă contaminate cu excremente de animale – o cantitate infimă de fecale este suficientă. Chiar și zece creaturi microscopice de acest gen pot provoca îmbolnăvirea. Shigella se transmite, de regulă, de pe mâinile murdare în cavitatea bucală (copiii mici, care au ten dința să bage totul în gură, se expun unui mare risc de a contracta acest microb) și prin prepararea alimentelor contaminate cu mâinile nespălate. Chiar și fructele proaspete și legumele crescute pe câmpuri și fertilizate cu îngrășăminte naturale pot prezenta urme de excremente sau fecale ce conțin acest microb.
În 1985, mai mult de cinci mii de persoane din Texas au fost infestate cu Shigella. Epidemiologii au asociat factorul declanșator al microbului cu salata preambalată și tăiată, preparată pentru un lanț de restaurante mexicane din întregul stat. Unul dintre muncitorii din fabrică fusese infestat cu Shigella și, cum normele fundamentale de igienă nu erau respectate, mii de kilograme de salată au fost contaminate. Salata a fost declarată „gata de folosire”, însă, dacă restaurante le în care era distribuită ar fi spălat verdețurile înainte de preparare, acest incident nefericit ar fi putut fi evitat.
La sfârșitul anilor ’90 au izbucnit cazuri asemănătoare în Norvegia, Suedia și Statele Unite, iar sute de persoane care au consumat salată aisberg, importată din Spania, s-au infectat. La două decenii după cazurile izbucnite în Texas, oameni de pe întreg teritoriul Americii de Nord au contractat Shigella după ce au consumat spanac pre ambalat contaminat. În ambele cazuri, prin procesul de curățare al alimentelor, la fabrica de ambalare, nu fuseseră eliminați toți microbii periculoși, în ciuda faptului că produsele fuseseră declarate ,,curățate” și „gata de folosire”.
Verdețurile nu sunt singurele alimente asociate cu această bacterie. Shigella a fost asociată și cu carnea de curcan, boabele de orez, fasolea, budinca, căpșunile proaspete, stridiile crude, mezelurile și laptele ne pasteurizat. În 2002, aproximativ o mie de oameni s-au îmbolnăvit în Canada Centrală și de Est, după ce au mâncat salată grecească pentru comerț, preparată în cantități mari în Ontario și distribuită în alimentare, restaurante, cantine școlare și spitale din întreaga țară. Sute de persoane s-au îmbolnăvit, șapte sute de cazuri înregistrându-se numai în Ontario. Infecțiile fuseseră provocate de o persoană infectată care preparase salata fără să respecte normele de igienă. Ca și în cazul mul tor altor bacterii prezente în alimente, principalul factor de prevenire al Shigellei este spălarea produselor, respectarea timpului de gătire al cărnii și spălatul temeinic pe mâini.