Sensul larg al medicinii preventive

0
Sensul larg al medicinii preventive

Nu mai încape nici o îndoială că medicina modernă va deveni din ce în ce mai mult preventivă, îndreptându-se spre o medicină a omului sănătos, fără să neglijeze nicidecum marile ei obligații terapeutice, de a vindeca și recupera omul bolnav. Toți medicii recunosc că perspectiva aparține însă prevenirii bolilor, ceea ce rezultă și dintr-o anchetă făcută cu câțiva ani în urmă de o revistă medicală franceză printre 38 de somități ale medicinii din Franța, cu tema : „Medicina de acum, până în anul 2000″. Fiecare interlocutor a apreciat, pentru specialitatea sa, profilaxia drept un obiectiv major al viitorului. Cităm câteva din aceste previziuni. În medicina copilului orientarea spre prevenire, deja evidentă de pe acum, se va amplifica și mai mult, Începând mult mai devreme, prin sfaturi pentru o procreare normală. Consultația genetică prenatală. În domeniul bolilor de rinichi un obiectiv important va fi prevenirea insuficientei renale cronice (În prezent tratată — în mod costisitor — prin rinichi artificial și prin transplant de rinichi). În medicina internă orientarea majoră va fi spre prevenirea bolilor cronice cu caracter degenerativ: arterioscleroza, cardiopatia ischemică, reumatismul degenerativ. În domeniul nutriției: prevenirea obezității și a diabetului. Suprimarea treptată a fumatului va reduce cu cel puțin 80% morbiditatea prin cancer pulmonar. O folosire cumpătată a băuturilor alcoolice, cu evitarea limitei toxice, va preveni un mare număr de ciroze hepatice, care, în unele țări, ca Franța, contribuie cu o mortalitate considerabilă (57,2 la 100 000 de locuitori pe an).

Profilaxia nu mai poate fi redusă numai la metodele ei mai vechi, cum ar fi prezentarea la vaccinări contra bolilor infecțioase, la microfotografii etc. sau privită ca o obligație plicticoasă, de a face control din Când În când. Trebuie să ne bazăm pe o profilaxie activă, pe participarea Întregii populații la obiectivele medicinii preventive, prin respectarea regulilor de viață care asigură sănătatea, protecția mediului înconjurător, dobândirea unei culturi medicale (educația sanitară).

Sănătatea nu poate fi concepută ca un simplu dar, ci ca rezultatul unor preocupări cotidiene din partea fiecărui individ și a unei îndelungate educații. Nu este suficient să orientăm profilactic gândirea medicală și acțiunile medicosanitare, este nevoie să convingem și populația de paloarea și rentabilitatea profilaxiei.

In programul de dezvoltare a țării noastre se prevede clar, pe plan sanitar: „In domeniul ocrotirii sănătății se va pune accentul pe organizarea acțiunilor profilactice de identificare și prevenire a cauzelor care influențează negativ sănătatea vieții”.

A devenit din ce în ce mai evident că orizontul acțiunilor profilactice s-a lărgit considerabil și a căpătat totodată și profunzime. Putem să acționăm profilactic la mai multe niveluri.

  1. Un prim nivel este profilaxia primară, care urmărește de plano protecția și promovarea sănătății prin diferite măsuri. Astfel:

— obținerea și controlul unei ape potabile corespunzătoare,

— fluorizarea apei pentru prevenirea cariei dentare,

— prevenirea gașei endemice prin distribuirea de sare iodică în anumite regiuni predispuse cu endemie crescută,

— măsuri pentru Împiedicarea impurificării aerului; suprimarea factorilor nocivi din mediul de muncă,

— controlul și protecția gravidelor pentru nașterea unor copii sănătoși,

— examinări periodice ale muncitorilor În întreprinderi, — vaccinări preventive,

— educația sanitară populației.

  1. Al doilea nivel, la care se poate Încă acționa profilactic, este profilaxia secundară, care cuprinde:

— măsuri pentru depistarea precoce a bolilor, pentru a Împiedica cronicizarea în special a celor care necesită timp mai Îndelungat pentru vindecare sau au tendință la cronicizare,

— tratamentul precoce al bolii, descoperită în stadiul ei cit mai incipient, printr-o prezentare timpurie la medic, în așa fel ca o boală surprinsă și vindecată 3. de Tot la început acțiuni să preventive nu mai fie pot urmată fi desfășurate de complicații și al la sau treilea sechele nivel — profilaxia terțiară — prin care urmărim recuperarea cât mai rapidă a bolnavului grație unor tratamente speciale, în așa fel ca să-și redobândească capacitatea de muncă anterioară bolii. In această a treia fază medicina poate să joace însă un rol profilactic pentru prevenirea incapacității de muncă, pentru evaluarea pensionării și a invalidității din cauză de boală.

Am dat aceste exemple pentru a convinge că medicina actuală, urmărește tot timpul teluri preventive, care fac parte integrantă din Îngrijirea medicală totală la nivelul fiecărui act medical.

Resursele și rentabilitatea profilaxiei Sânt foarte mari și Încă insuficient explorate. Lungul drum străbătut de profilaxie se apropie de marile ei realizări: prelungirea duratei medii a vieții active. Fiecare poate să constate că procesul de îmbătrânire se dezvoltă în prezent mult mai lent. Astfel, la aceeași vârstă cronologică persoanele de astăzi apar cu circa 10—15 ani mai tinere decât părinții lor.

În prezent, medicina modernă este în curs de îndeplinire a unui vechi deziderat al omenirii, exprimat de Benjamin Franklin (1706—1790) în modul următor:

„Toate bolile pot fi prevenite ori vindecate, inclusiv cele ale bătrâneții și nimic nu ne poate împiedica să ne prelungim viața, după dorință, până la cea a vârstelor antediluviene”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here