Sarcina normală

Deși o stare absolut normală, sarcina poate să determine in organismul femeii tulburări care pot fi evitate prin respectarea riguroasă a anumitor reguli de igienă.

In primul rând, medicul este cel care trebuie să confirme prezența sau absența sarcinii. Apoi, femeia trebuie să afle dacă starea sănătății îi permite să păstreze sarcina sau nu. În sfârșit, consultațiile periodice, in primele luni de sarcină se fac lunar, iar în ultimele luni de sarcină, de două ori pe lună, astfel ca până la naștere femeia gravidă să fie examinată de 10-12 ori. Medicul urmărește felul cum este tolerată sarcina, prevenind și tratând toate eventualele manifestări anormale. În cadrul acestor consultații se examinează in mod amănunțit inima femeii, care in timpul sarcinii și la naștere va trebui să facă față unor eforturi sporite, apoi plămânii, rinichii și ficatul mai ales la femeile care au avut cândva, în trecut, vreo afecțiune a acestor organe. In plus, se execută unele analize de laborator, printre care de la început, analiza Wassermann. În timpul sarcinii, această analiză poate da rezultate eronate: de aceea, este necesară repetarea acesteia.

Numărătoarea globulelor roșii și albe și dozarea cantității de hemoglobină se execută și ele periodic, deoarece în cursul sarcinii, pot să survină anemii care, dacă nu sunt corectate la timp, pot afecta serios sănătatea mamei. Grupa sangvină și Rh dacă nu sunt cunoscute dinainte, trebuie cercetate neapărat la femeia gravidă. Examenul de urină se face periodic, la început mai rar, iar in ultimele luni de sarcină, la două săptămâni. In urină se cercetează mai ales apariția albumine Urmele nedozabile nu au semnificație patologică, deoarece provin adesea din secrețiile vaginale. Când cantitatea de albumină crește, este semn că se poate instala o complicație serioasă a sarcinii. Examenul secrețiilor vaginale are drept scop depistarea infecțiilor cu tricomonas sau gonococ. Depistarea gonococului, microbul blenoragiei, are foarte mare importanță, deoarece în timpul nașterii, copilul se poate infecta la ochi, îmbolnăvindu-se de oftalmie gonococică, care, dacă nu este tratată, duce la orbire.

Tensiunea arterială se măsoară cu ocazia fiecărei examinări. In mod normal se înregistrează o creștere moderată a tensiunii în cursul ultimelor luni de sarcină, care nu are semnificație patologică.

Cântărirea gravidei in fiecare lună este de asemenea obligatorie în mod normal, până la sfârșitul sarcinii femeia trebuie să crească în greutate in medie cu 10 kg: Creșterile mai mari in greutate indică o reținere de apă, care trebuie corectată prin regim alimentar și tratament medicamentos.

În afară de aceste examinări și analize, scopul principal al consultațiilor prenatale este urmărirea felului cum evoluează sarcina. Prin palparea uterului gravid, medicul poate constata dacă sarcina se dezvoltă normal. În ultima lună de sarcină se stabilește cu precizie poziția fătului în uter. De asemenea, se examinează bazinul gravidei, deoarece dimensiunile și forma lui, ca și poziția fătului sunt hotărâtoare pentru desfășurarea nașterii. Examinarea gravidei cu ultrasunete, așa numita metodă ecografică, introdusă în ultimii ani in medicină, constituie un mijloc deosebit de folositor pentru precizarea dezvoltării fătului, a prezenței și poziției lui in cavitatea uterină și a locului unde este situată placenta. Uneori se poate stabili și sexul fătului.

Femeia gravidă are o stare sufletească mai deosebită, este mai iritabilă și suportă mai greu emoțiile. Atât soțul și familia, cât și tovarășii de muncă trebuie să țină seama de starea deosebită in care se află și să o menajeze. Trebuie creată o atmosferă de optimism, de bună înțelegere. Lecturile triste, veștile rele, filmele și spectacolele deprimante nu sunt de nici un folos. Femeia trebuie să privească cu încredere dezvoltarea sarcinii și să aștepte in liniște deznodământul. O bună igienă psihică asigură o dezvoltare normală a sarcinii și un făt sănătos, în timp ce o viață agitată, neliniștită poate duce la avort sau naștere prematură.

Gravida trebuie să doarmă 7–8 ore noaptea și să se odihnească cel puțin o oră sau două după masa de prânz. Ea nu trebuie să-și întrerupă activitatea obișnuită, cel puțin în prima parte a sarcinii. Condițiile de muncă obișnuite nu trebuie schimbate decât dacă prin natura lor (eforturile fizice exagerate, statul prelungit in picioare, trepidații, prezența unor substanțe chimice) pot influența evoluția sarcinii. Se poate merge până la schimbarea temporară a locului de muncă, atunci când se observă anumite tulburări. Muncile gospodărești obișnuite nu sunt contraindicate pentru gravidă. Sportivele pot continua antrenamentele, cu excepția celor care necesită eforturi (schiul, săriturile, înotul de viteză), dar se recomandă să nu participe la competiții. Băile la ștranduri și la mare sunt permise cu moderație în primele luni, ca și plaja în orele de dimineață, când soarele nu este prea puternic. Mersul pe jos, mai ales în ultimele luni, este recomandabil pentru femeia gravidă. Gimnastica medicală specială pentru gravide, având ca scop mărirea capacității respiratorii și dezvoltarea mușchilor abdomenului- se poate executa până in ultima zi de sarcină, exceptând cazul in care femeia are contracții uterine sau mici pierderi de sânge. Călătoriile in timpul sarcinii se pot face în primele șase luni cu orice mijloc de transport confortabil. În ultimele două luni nu se recomandă ca gravida să călătorească pe distante mai mari cu nici un vehicul, deoarece călătoria poate să fie un factor declanșator al nașterii.

De cantitatea și mai ales de calitatea alimentelor consumate de gravidă depinde buna dezvoltare a fătului. Dacă în alimentație nu există substanțele necesare dezvoltării fătului, toate aceste substanțe vor fi luate din rezervele mamei, care slăbește, se anemiază. In alimentația unor gravide se observă două tendințe diametral opuse și deopotrivă de nefondate științific: supraalimentația și subnutriția. Regimul alimentar al gravidei nu trebuie să difere in linii mari de cel dinaintea sarcinii, dar va conține toate principiile nutritive: proteine (carne, pește, ouă, lapte și derivate), glucide (dulciuri, cereale, paste făinoase), grăsimi (unt, untdelemn, margarină), săruri minerale (calciu, fosfor, fier) și vitamine. Alimentația unilaterală, capricioasă, pe baza unor alimente preferate este dăunătoare, deoarece carențează organismul.

In prima parte a sarcinii, când apar grețuri și uneori chiar vărsături, gravida va mânca cu precădere alimente ușoare, pe care le tolerează, mai des, câte puțin, ingerând mai multe lichide. In partea a doua sarcinii, tulburările digestive dispar, gravida manifestând o poftă de mâncare remarcabilă, căreia nu este bine să-i dea frâu liber.

Proteinele constituie principiul alimentar pe bază, deoarece servesc la plămădirea fătului (intre luna a 7-a și a 9-a, acesta își dublează greutatea).

Gravida are nevoie de 100 grame proteine pe zi, cu 20 grame mai mult decât adultul normal. Această cantitate este asigurată dacă consumă 125 grame de carne, 2 ouă și 1/2 litru de lapte sau derivate ale acestuia (iaurt, brânză proaspătă) pe zi. Aceasta nu înseamnă că meniul trebuie să fie mereu același. Ținând seama că la 100 grame de aliment, carnea de vacă conține cam 20 grame proteine, brânza cam 16 grame, peștele 15 grame, un ou 6 grame, pâinea 8 grame, mazărea și fasolea 25 grame, femeia poate să-și alcătuiască singură un meniu care să-i aducă zilnic cantitatea de proteine necesare. Lipsa proteinelor în alimentația gravidei provoacă diferite tulburări. Copilul se poate naște cu greutate subnormală și semne de debilitate. Grăsimile și glucidele nu sunt necesare in cantități mai mari ca de obicei. Se recomandă chiar ca pâinea, făinoasele și dulciurile să fie reduse in ultimele luni de sarcină, pentru a se evita creșterea exagerată in greutate.

Tot timpul sarcinii, gravida va evita alimentele prea sărate, iar începând din luna a șaptea de sarcină, gravida va reduce treptat cantitatea de sare din alimentație, pentru ca in ultimele două săptămâni de sarcină să mănânce pe cât posibil nesărat, pentru a evita reținerea de apă care determină infiltrația tuturor țesuturilor, inclusiv a uterului și perineului: uterul îmbibat cu apă se contractă mai greu în timpul nașterii, iar perineul infiltrat se rupe mai ușor in timpul expulziei.

Vitaminele sunt indispensabile in alimentația gravidei. Indicații în legătură cu consumul lor reiese din tabelul VI.

Femeile care înainte de sarcină respectau un regim alimentar dictat de vreo afecțiune digestivă (colită, colecistită) își vor adapta regimul alimentar, ținând seama de intoleranța pe care o au la anumite alimente și de indicațiile medicului. Cele care suferă de constipație trebuie să consume mai multe crudități, care ajută la evacuarea intestinului. Se mai pot folosi ceaiuri laxative, ulei de parafină, laxative ușoare, dar in nici un caz purgative drastice, care pot declanșa un avort.

Pielea trebuie îngrijită în mod deosebit în timpul sarcinii, pentru a ușura îndeplinirea funcțiilor acestui important organ.

Băile călduțe, cât mai dese, dar scurte, sunt absolut necesare în timpul sarcinii, deoarece gravida transpiră mult. În ultimele două luni se preferă dușurile călduțe. Băile prea reci sau prea fierbinți pot declanșa contracții uterine. Se recomandă ca săpunul obișnuit să fie înlocuit cu un săpun neiritant, cum este săpunul de bărbierit sau săpunul special pentru copii. Masajul cu un prosop aspru după baie activează circulația și mărește suplețea pielii.

Ungerea pielii cu diverse creme este inutilă, adesea chiar periculoasă, favorizând apariția infecțiilor.

Îngrijirea sânilor are drept scop pregătirea acestora în vederea alăptării.

Din a doua jumătate a sarcinii, sânii se masează zilnic câteva minute cu un prosop aspru, iar seara regiunea mamelonară se unge cu o cremă cu lanolină.

Dacă mameloanele nu sunt bine dezvoltate sau sunt înfundate, ele se masează ușor între degete. Deoarece sinii se dezvoltă mult în timpul sarcinii, este bine să fie susținuți într-un sutien nu prea strimt.

Igiena organelor genitale trebuie să se bucure de un plus de atenție. În timpul sarcinii are loc in mod obișnuit o creștere a secrețiilor vaginale, care de cele mai multe ori nu are nici o semnificație patologică. Totuși, prin abundența lor, ele pot irita organele genitale. Toaleta externă cu apă călduță și săpun, de două-trei ori pe zi și după fiecare scaun, previne aceste neajunsuri.

Spălăturile vaginale sunt strict interzise fără avizul medicului, deoarece pot declanșa contracții uterine. Femeile care transpiră mai mult se pot pudra cu talc pe fața internă a coapselor și în regiunea din jurul organelor genitale externe, pentru a evita iritațiile.

Contactul sexual este permis în timpul sarcinii, dar trebuie rărit și cu din ce in ce mai multe menajamente. În ultimele două luni raporturile sexuale sunt riscante, deoarece pot declanșa nașterea.

Pentru îngrijirea dinților, gravida se va prezenta periodic la controlul stomatologic, cu scopul de a descoperi și trata din pripă cariile ivite.

Îmbrăcămintea gravidei, ca să fie igienică, trebuie să se conformeze anumitor norme: să fie comodă, ca să nu împiedice circulația sângelui și adaptată la anotimp. Rochia sac este cea mai indicată; ea trebuie să se sprijine pe umeri și să nu fie strânsă cu cordon in talie. Ciorapii vor fi prinși de o centură abdominală, nu de jartiere, care favorizează apariția varicelor. Rufăria de corp va fi schimbată mai des, deoarece transpirația este mai abundentă în timpul sarcinii. Femeile obișnuite să poarte tocuri înalte vor purta tocuri ceva mai joase și mai groase, pentru a avea mai multă stabilitatea in mers.

Centura de sarcină special confecționată nu este necesară decât din luna a VII-a, când mușchii relaxați ai abdomenului nu mai pot susține uterul cu eficacitate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here