Proteinele, baza vieții

0
Proteinele baza vieții

Partea constitutivă cea mai importantă a tuturor celulelor și a țesuturilor organismului o constituie proteinele. Ele intră de asemenea în comnpozitia fermentilor și a unor hormoni, care joacă un rol important în organism. Proteinele iau parte la formarea anticorpilor, care măresc rezistența organismului față de bolile infecțioase.

Proteinele sunt substanțe organice cu o structură chimică foarte complexă. În intestin, sub influența sucurilor digestive, ele se scindează în aminoacizi.

Unii aminoacizi se pot sintetiza (produce) in organismul animalului, altii, ca bunăoară triptofanul, lizina si metionina, nu se pot sintetiza si de aceea se numesc aminoacizi indispensabili. Hrana noastră trebuie să contină totdeauna aminoacizii indispensabili.
In natură există un mare număr de diferite proteine in compozitia carora intră diverse combinatii de aminoacizi.

Aproape toate proteinele şi produsele de origine animală contin aminoacizii indispensabili, iar majoritatea proteinelor din produsele vegetale sant lipsite de aceşti aminoacizi sau îi contin în cantitate foarte mică. De aceea este de dorit ca necesitătile noastre in proteine să fie acoperite aproximativ pe jumătate (iar la copii şi adolescenti mai mult de jumătate) pe socoteala proteinelor de origine animală.

Proteinele cele mai valoroase, după continutul lor în aminoacizi indispensabili, sant considerate cele continute în ouă, lapte, branză de vacă şi branzeturi, în carne, peşte şi în derivatele lor.

Dintre produsele de origine vegetală, cele mai valoroase proteine se găsesc in cartofi, hrişcă, orez, varzã albă, dar cantitatea d proteine din aceste produse este mică. In mazăre si linte se găsesc relativ multe proteine, dar mai puțin valoroase. O mare cantitate de proteine superioare (care contin aminoacizii indispensabili) se găseşte în soia.

S-a arătat că 1 g de proteină produce prin oxidarea în organism acelaşi număr de calorii, ca şi 1 g hidrati de carbon. Totuşi, noi nu apreciem proteina din alimentație ca sursă de energie, ci ca material plastic („material de constructie”), pe socoteala căruia are loc mai ales regenerarea (reînoirea) celulelor şi tesuturilor organismului. De aceea, proteina nu poate fi inlocuită cu alte substante nutritive, trebuind să se găsească totdeauna în hrană, într-o anumită cantitate. In acelaşi timp, introducerea unor cantităti excesive de proteină în alimentație, consumarea, bunăoară, a unor cantităti foarte mari de carne, nu numai că nu aduce foloase, dar poate avea chiar o influ- entă nefavorabilă asupra sănătătii.
Insuficienta de proteine este şi mai dăunătoare.

Foto: Freepik

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here