Proprietățile sângelui

Volemia (masa sangvină). Cantitatea normală de sânge din organism exprimată în litri constituie volumul sangvin și reprezintă în medie 8% din greutatea corpului. Un bărbat adult de 70 kg are în medie 5 litri de sânge. În mod normal, în repaus, o parte din masa sangvină a corpului (cca. 2 l) stagnează în organe de depozit (capilare din ficat, splină și vene subcutanate), ce reprezintă volumul sangvin de rezervă (stagnant). Restul de 3 l reprezintă volumul sangvin circulant.

Raportul dintre volumul circulant și volumul stagnant nu este fix, ci variază în funcție de condițiile de existență; astfel, în timpul efortului fizic spre exemplu, cresc nevoile organismului în O2 și energie, crește conținutul mediu intern în cataboliți acizi. Aceștia ajung cu sângele la nivelul centrilor nervoși, produc efecte stimulatorii asupra centrilor simpatici și în consecință are loc contracția musculaturii netede din pereții vaselor splenice, hepatice și subcutanate, urmată de evacuarea sângelui din aceste depozite și creșterea volumului sangvin circulant.Se asigură astfel aprovizionarea optimă cu oxigen și energie a mușchilor.

Culoarea. Sângele are culoarea roșie datorită prezenței hemoglobinei. Sângele arterial are culoare roșu-deschis (datorită oxihemoglobinei) iar sângele venos are culoarea roșu închis (datorită hemoglobinei reduse).

Densitatea. Sângele este mai greu decât apa, având greutatea specifică 1055, față de cea a apei distilate care are valoarea 1000. Densitatea sângelui depinde de proporția dintre componentele sale și în special de hematii și proteine.

Vâscozitatea. Sângele este mai vâscos decât apa. Valoarea relativă a vâscozității sângelui este 4,5, în raport cu vâscozitatea apei considerată 1. Vâscozitatea sângelui reprezintă proprietatea de a adera la pereții vasculari și este în funcție de numărul, forma și dimensiunile hematiilor. Vâscozitatea asigută scurgerea laminară (în straturi) a sângelui prin vase; creșterea vâscozității peste anumite valori îngreunează circulația.

Presiunea osmotică. Toate moleculele dizolvate în plasmă produc o presiune foarte mare (cca. 5000 mm Hg). Această presiune se manifestă ca o forță de atracție și menținere a apei în interiorul arborelui circulator. Presiunea osmotică a proteinelor plasmei este de numai 25 mm Hg și se numește presiune coloidosmotică.

Deoarece presiunea osmotică a lichidelor interstițiale este egală cu cea a plasmei, unica forță de atracție a apei din interstiții spre sânge o reprezintă presiunea coloidosmotică; ea joacă un rol esențial în schimburile de la nivelul capilarelor.

Reacția sângelui se exprimă în unități pH, reprezentând logaritmul cu semn schimbat al concentrației ionilor de hidrogen dintr-o soluție apoasă. Când concentrația ionilor de hidrogen (H+) dintr-o soluție este egală cu a ionilor hidroxil (HO), soluția este neutră iar pH-ul are valoarea 7. Toate valorile mai mari de 7 reprezintă reacția alcalină, iar mai mici de 7, reacția acidă. În mod constant pH-ul variază între 7,30 – 7,42 (media 7,35), cifrele mici găsindu-se la bătrâni iar cele mari la copii. Menținerea pH-ului în limitele de mai sus, limite necesare unei bune desfășurări a proceselor vitale se face prin mecanisme biologice, legate de activitatea plămânilor, rinichilor, ficatului, pielii și prin mecanisme fizico-chimice legate de existența sistemelor tampon din sânge.

Sistemele tampon intervin prompt în neutralizarea acizilor sau bazelor apărute în exces în mediul intern; ele se consumă în timpul tamponării. Mecanismele biologice intervin mai târziu și duc atât la îndepartarea acizilor sau bazelor cât și la refacerea sistemelor tampon.

Temperatura. La om și la animalele cu sânge cald (homeoterme) temperatura sângelui este de 370C. Sângele ce provine din vasele extremităților poate fi mai rece (25-300C), iar cel ce provine din organele abdominale, mult mai cald (39-400C). În timpul circulației temperatura sângelui se uniformizează și căldura este transportată din viscere spre tegumente unde are loc eliminarea acesteia prin iradiere. Sângele astfel „răcit” se reîntoarce la organele profunde unde se reîncarcă cu căldură și ciclul se repetă.

-Anunț-

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here