Acupunctura, ca ramură a medicinii tradiționale, este o metoda capabilă nu numai să trateze, ci să si prevină boli ținând de majoritatea ramurilor medicinei moderne: medicina generala, chirurgie (anestezie), ginecologie, pediatrie, otorinolaringologie, oftalmologie, stomatologie etc.

Este bine cunoscut faptul că tratamentul acupunctural este economic, atât în ceea ce privește instrumentarul utilizat, cât și durata de tratament, înlocuiește în multe cazuri medicamentele, care adesea necesită mari eforturi financiare, dar ceea ce este extrem de important, nu are efecte secundare ca în cazul majorității medicamentelor, care au determinat în ultima jumătate de secol, pe lingă efectele lor benefice și o largă gama de afecțiuni, așa numite iatrogene.

Alarmată de noul flagel care amenință omenirea, poluarea medicamentoase”, OMS recomandă, printre alte metode și revalorificarea unor mijloace terapeutice naturale, tradiționale, Intre care acupunctura joacă un rol de prim ordin. Se merge astfel pe principiul hippocratic, care postulează faptul că ,,a dobândi vindecarea este mai presus de orice în știința medicală; din mai multe căi, însă, ducând către țintă, trebuie s-o alegem pe cea mai puțin vătămătoare”.

Controlul periodic profilactic al populației sănătoase cu reechilibrarea energetică a celor în cauză dă un caracter științific muncii profilactice, medicina cu adevărat superioară. În concepția extrem-orientală ,,medicul superior” descoperă dezechilibrele energetice, le înlătură și previne apariția bolii. Potrivit unei expresii vechi chineze ,,a aștepta apariția bolii pentru a o trata, înseamnă să aștepți să vină setea pentru a săpa puțul”.

Acupunctura nu este un panaceu. Cunoscând însă indicațiile și limitele acupuncturii, utilizând acupunctura clasică, microsistemele acupuncturale, chimiopunctura, moxibuția, presopunctura, electroacupunctura și alte terapii ultramoderne conexe acupuncturii, medicii pot ajuta mai mult pe bolnavi.

Nici o concepție fiziopatologică și nici o metodă terapeutică din întreaga istorie a medicinii nu a fost experimentată un timp mai îndelungat (aproape 5 000 de ani) și având în vedere această vechime pe un număr mai mare de suferinzi, decât acupunctura.

Astfel, acupunctura își găsește un loc deosebit de important ca metodă terapeutică în întreg arsenalul științelor medicale, aplicare și în ceea ce privește domeniul profilaxiei, medicina omului sănătos și medicina în familie căpătând noi valente științifice, reale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here