In condițiile grădinii de lîngă casă se vor folosi portaltoi cu port pitic sau mijlociu; numai în zonele reci și pe terenuri accidentate se va folosi un portaltoi viguros franc sau sălbatic, robust și rezistent la ger. La stabilirea portaltoilor se va tine seama de cele două zone climatice care se conturează pe teritoriul țării noastre și anume: o zona mai caldă care cuprinde în general jumătatea de sud a țării, Banatul și Crișana, unde temperatura medie anuală nu scade sub 9°C iar minima extremă nu depășește -25°C și o zonă mai rece care cuprinde podișul Transilvaniei și nordul Moldovei, în care temperatura medie anuală coboară pînă la 6-7°C iar minima extremă poate ajunge pînă la -35°C. Zonele menționate, nu sînt delimitate teritorial, în cadrul uneia putînd fi centre cu condiții caracteristice celeilalte. Pomii altoiți pe portaltoii pentru zonele mai reci, se pot folosi și în zonele mai calde, nu însă și invers.
Portaltoii franc provin din sămînța soiurilor aflate în cultură. Cei din grupele M (Malling), MM (MertonX Malling) și A (Alnarp) sînt selectiuni din dusen și paradis, cu port în general pitic, care se înmulțesc vegetativ prin marcote și mai rar prin butași sau despărțire.
Scurtă caracterizare a portaltoilor recomandați. Portaltoiul sălbatic determină creșteri și vigoare mare, rezistență la ger și secetă dar sensibilitate la boli și dăunători. Ancorează puternic în sol și întîrzie începerea rodirii.
Portaltoii franc (P.F.) imprimă altoiului o creștere mai puțin viguroasă, ancorare bună în sol, exigente ceva mai mari față de apă și fertilitate, rezistență bună la ger și secetă. Pomii altoiți pe port franc încep să rodească mai devreme cu 1-3 ani ca cei altoiți pe port sălbatic. Acești portaltoi se folosesc în general cînd pomii vor fi plantați la distanțe mai mari și vor avea coroana globuloasă. Pentru măr se recomandă ca portaltoi franc soiurile locale: Cretesc, Mașanschi, Patul; pentru păr: Harbuzesc, Popești, Alămîi, Păstrăvioare, Cu miezul roșu, Pepenești; pentru prun: Roșior văratic, B. de Voinești, Buburuz, Renclod verde; pentru piersic: Elita de Balc, Brompton; pentru cires: Pietroase negre, Pietroase Dönissen; pentru gutui: De Provence.
Portaltoii vegetativi determină în general o vigoare mai mică la altoi. Din acest punct de vedere, la măr trebuie să se rețină tipurile de dusen și paradis M 27, M 26, M 9, M 4, MM 104, MM 106 etc. Pentru gutui și păr, singurul portaltoi vegetativ este gutuiul iar tipurile au fost numerotate cu literele A, B, C etc.
Tipurile de dusen, paradis și gutui cer terenuri fertile. Pentru că au sistemul radicular superficial sint mai sensibile la ger și secetă. Mărul și părul altoit pe acești portaltoi încep să rodească în anii 3-4 după plantare. Mărul altoit pe M 9, M 26 și M 27 rodește chiar în anul 2 de la plantare. Timpul cînd începe rodirea este influențat și de forma de coroană.
Dată fiind vigoarea redusă, portaltoii menționați sînt recomandați pentru plantațiile îndesite, intensive și mai ales pentru cele superintensive. Pentru cultura în gard fructifer (cu coroane aplatizate) sau atunci cînd pomii vor avea coroană globuloasă se recomandă tipurile M 4, M 7, MM 111, MM 104, MM 106 etc..
La gutui sînt importante toate tipurile; un interes deosebit prezintă însă gutuiul M A iar în sistemul superintensiv tipurile M C și De Provence.
Pentru că într-o anumită măsură la vigoarea pomilor contribuie și alți factori cum sînt solul, clima, agrotehnica aplicată (îngrășăminte, tăieri etc.) la stabilirea portaltoilor se va tine seama de experiența locală și recomandările făcute de cadrele de specialitate.
SOIURI RECOMANDATE
La alegerea soiurilor trebuie avute în vedere condițiile locale de sol și climă și sistemul de cultură. Pe lîngă acestea, obiectivul principal trebuie să fie asigurarea neîntreruptă a fructelor pentru consum în stare proaspătă. La speciile la care sortimentul nu se localizează, soiurile se pot cultiva în ambele zone.
Image by wirestock on Freepik
