Pătlagina îngustă (Plantago lanceolata)

Din marea abundență a plantelor noastre medicinale voi alege în continuare una care pare să fi fost la fel de răspândită în vremurile îndepărtate cum este și în zilele noastre și care s-a bucurat de-atunci încoace de un renume remarcabil. Termenul german este format din wege + rich. Ultima silabă, asemănătoare sârbescului „reiks”, se înrudește cu cuvântul latinesc „rex” rege. Deci pătlagina era regele drumurilor din timpuri străvechi spre binele și binecuvântarea omenirii. O rugăciune anglosaxonă, care evocă nouă plante și se găsește într-un manuscris datând probabil din secolul al XI-lea, se adresează și pătlaginii:

„Și tu, pătlagină,

Mamă a plantelor.

deschisă către est,

puternică în interior:

Peste tine huruie căruțe,

peste tine au călărit femei,

peste tine au călărit mirese.

peste tine au sforăit tauri.

Tuturor le-ai rezistat,

și li te-ai împotrivit.

Rezistă deci și otrăvii,

și contagiunii,

și răului

care străbate țara!”

Astăzi este la fel ca atunci. Răul străbate țara și avem nevoie de plante medicinale cum este pătlagina-îngustă – întâlnită și sub denumirile de iarba-tăieturii, limba-oii, limba-bălților, limba-broaștei, pătlagină, mult apreciată în vechile cărți despre plante medicinale, pentru a combate acest rău. Ruda sa, pătlagina sau pătlagina-lată (Plantago major) – care mai este cunoscută și ca iarbă-grasă-de-grădină, iarba-bubei, iarbă-mare, limba-boului, limba-oii, mama-pădurii, plăcințica-vacii , nu-i este cu nimic mai prejos și se folosește exact la fel. Ambele cresc pe toate câmpiile, marginile de drumuri de țară, pășunile, povârnișurile, lizierele, în șanțuri și pe terenurile umede necultivate, fiind practic răspindite în întreaga lume.

Pătlagina se folosește în primul rând împotriva maladiilor aparatului respirator, mai ales în cazul unor secreții abundente ale mucoaselor, în tuse, tuse convulsivă, astm pulmonar, ba chiar în tuberculoză pulmonară. Preotul elvețian Künzle, medicul naturist popular și cunoscătorul marii puteri de leac a plantelor noastre, scrie: „Întrebuințare găsește întreaga pătlagină în toate varietățile ei, cu rădăcină, tulpină, floare și sămânță cu tot. Ea curăță stomacul ca nici o altă plantă, este de aceea indicată pentru acei oameni care au sânge puțin sau prost, ficat și rinichi bolnavi, înfățișare palidă, care fac erupții, eczeme, care mai și tușesc puțin, sunt răgușiți, slabi ca niște ogari, chiar dacă i-ai băga în unt. Ea-i ajută să se pună pe picioare pe copiii firavi, bolnăvicioși, care nu se dezvoltă ca lumea în ciuda unei hrane bune.”

Eu însămi am putut fi de ajutor multor persoane suferind de astm pulmonar și bronșic, prescriindu-le pătlagină-îngustă amestecată cu cimbru în părți egale. O astfel de infuzie este foarte recomandabilă și în bolile hepatice și vezicale. Pentru a combate cu efect extraordinar bronșita, astmul pulmonar și bronșic, ceaiul se prepară după cum urmează: Se pune la fiert 1 ceașcă cu apă rece cu 1 felie de lămâie (dacă aceasta a fost tratată cu substanțe chimice – atunci fără coajă) și 1 linguriță plină de zahăr candel maro, se lasă să dea 4-5 clocote, se ia de pe foc și abia după aceea se adaugă 1 linguriță plină din amestecul de plante. Se lasă 1/2 minut în repaos. În cazurile mai grave, ceaiul trebuie pregătit proaspăt de 4-5 ori pe zi. Se bea, înghițitură cu înghițitură, cât se poate de fierbinte.

După cum se poate citi și în vechile cărți despre plante medicinale, sămânța de pătlagină combate formarea calculului, dacă se iau 8 grame zilnic. Alături se bea ceai de pătlagină. Siropul de pătlagină-îngustă curăță sângele de impurități, toxine și viruși. Ar trebui utilizat pentru o adevărată cură, luându-se zilnic înaintea fiecărei mese câte 1 lingură (copii – câte 1 linguriță).

hofigal-tinctura-de-patlagina-50ml-77009
Tinctura De Patlagina 50ml • HOFIGAL
plafar-impex-unguent-patlagina-20gr-43052
Unguent Patlagina 20gr • CETA SIBIU

Printre țărani este cunoscut că pătlagina este încă din timpuri îndepărtate un foarte apreciat leac contra rănilor. Odată, un țăran s-a rănit la câmp cu o unealtă; spre uimirea mea, a luat frunze proaspete de pătlagină, le-a fărâmițat și și le-a pus pe rană. Deși frunzele erau nespălate, locul nu s-a inflamat. Frunzele proaspete, fărâmițate, ajută în crăpături, tăieturi, înțepături de viespe, ba chiar în mușcăturile de câine turbat, de animale veninoase și șerpi, pentru ultimii numai în caz de necesitate, dacă nu se află nici un medic la fața locului. Într-o veche carte despre plante medicinale scrie: Dacă o broască este mușcată de un păianjen, se grăbește la pătlagină. Aceasta o ajuta.

Frunzele proaspete, frecate între ambele mâini, amestecate cu ceva sare și aplicate la gât vindecă de gușă. Frunzele de pătlagină puse în pantofi vindecă bășicile pricinuite de prea mult umblat sau plimbat. O tumoare, fie ea chiar malignă, trece, dacă este tratată cu frunze proaspete fărâmițate. Frunzele ajută, aplicate pe locurile bolnave, și în bolile canceroase de glande. În aceste cazuri este însă bine să se pună maghiran proaspăt (în cazuri urgente se poate folosi și maghiran uscat) la macerat în ulei de măsline. Se introduce maghiranul într-o sticlă, se toarnă ulei deasupra și se lasă să stea 10 zile la loc călduros. Uleiul de maghiran obținut se unge în zona glandelor bolnave, se pun frunzele fărâmițate deasupra și se leagă locul cu o bucată de pânză, în scurt timp se va simți o ameliorare.

Cu ocazia unei prelegeri ținute la biserica parohială a orașului Linz am arătat că frunzele fărâmițate de pătlagină ar putea vindeca orice rană, chiar dacă ea ar fi veche de zece ani. Când am vorbit, cinci luni mai târziu, în sala școlii de călugărițe din Linz, o femeie a cerut cuvântul: „La vremea respectivă am pus la îndoială afirmația dumneavoastră că frunzele de pătlagină vindecă orice rană, oricât de veche ar fi. Vecina mea avea de 17 ani ulcer varicos la picior, din cauza căruia nu mai putea de mult să iasă din casă. Chiar a doua zi i-am adus frunzele și i le-am pus, după îndrumările dumneavoastră, pe piciorul bolnav. Trebuie să-mi retrag orice dubiu: Rana s-a închis repede și nu s-a mai deschis în cele cinci luni care au trecut.”

Un alt exemplu: Un invalid de război cu o proteză la picior căpătase răni deschise pe bontul piciorului amputat, care s-au datorat unei canicule prelungite. Acestea nu voiau să se vindece nici cu alifii, nici cu raze, nici cu injecții. Când și-a aplicat frunzele de pătlagină-îngustă, rănile s-au închis peste noapte și omul a putut să-și vadă iarăși de ritmul normal al muncii și vieții sale.

Eu însămi m-am ajutat odată rapid cu suc proaspăt de pătlagină-îngustă. Cu ani în urmă, nepoțelul meu, care avea pe-atunci un an și pe care-l țineam în brațe, m-a mușcat din neastâmpăr de obraz, deasupra colțului gurii. Locul mușcăturii mi-a pricinuit câteva zile niște dureri foarte mari. L-am tamponat din când în când cu esență de pătlagină-îngustă. Îmi făceam griji să nu se formeze într-o zi o întăritură canceroasă. La sfârșitul lui aprilie, am participat cu soțul meu la o sesiune în Freistadt. Deodată am simțit pe vechiul loc al mușcăturii un nodul întărit, cât un bob de mazăre, care se formase în timpul nopți. Imediat mi-am cules de pe pajiște un pumn de frunze de pătlagină-îngustă, le-am frecat între arătător și degetul mare și am tamponat de mai multe ori în acea zi locul respectiv. Seara, întăritura de-abia se mai simțea; în dimineața următoare dispăruse complet, spre bucuria noastră. Nu este deci o exagerare atunci când preotul Kneipp afirmă în scrierile sale că pentru fiecare boală a crescut o plantă. Cu cât mă adâncesc mai mult în tainele fitoterapiei, cu atât trăiesc mai multe miracole. Mulți oameni mor anual în chinuri din cauza unor astfel de abcese canceroase, deși există remedii sub forma plantelor medicinale. Am putea fi cu toții mai sănătoși și mai bucuroși de viață, dacă am arăta mai multă înțelepciune față de plantele noastre de leac. Bineînțeles, în ochii neștiutorilor ele sunt doar niște buruieni. Începeți să vă ocupați mai mult de aceste plante și veți scăpa treptat de tot ce vă supără.

Aceste rânduri ale mele trebuie să dea curaj și mângâiere tuturor bătrânilor care suferă de ani de zile de ulcer varicos la picior. Rănile lor se vor închide curând și se vor vindeca prin aplicarea frunzelor de pătlagină. Vârsta nu contează aici. Dacă există și o umflătură puternică, atunci piciorul se îmbăiază în extract rece de nalbă sau în infuzie de coada-șoricelului. Marginile rănii se ung după baie cu alifie de filimică. Și pentru combaterea trombozei se recomandă cu căldură frunzele de pătlagină.

Aceste exemple arată clar: Ne mai putem bizui pe farmacia Domnului – farmacia verde – și atunci când bolnavul s-a resemnat în legătură cu orice posibil ajutor medical.

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: 1 linguriță (cu vârf) de plante la 1/4 litru de apă – se opărește, se lasă puțin în repaos.

Amestec de ceaiuri: 1 linguriță de frunze de pătlagină cu cimbru în părți egale este opărită cu 1/4 litru de apă (a se vedea fragmentul respectiv din text).

stefmar-ceai-patlagina-50gr-44402
Ceai Patlagina 50gr • STEFMAR
fares-ceai-patlagina-r41-50g-91739
Ceai Patlagina (R41) 50g • FARES
dacia-plant-ceai-de-patlagina-50g-41400
Ceai De Patlagina 50g • DACIA PLANT

Compresă de frunze: Frunzele proaspete de pătlagină-îngustă sau de pătlagină-lată sunt spălate și zdrobite pe un fund de lemn cu un sucitor de tăiței, până se formează un terci care se aplică local.

Sirop, rețeta nr. 1: De 2 ori 2 mâini pline de frunze de pătlagină spălate se trec prin mașina de tocat carne. Se adaugă acestui terci de frunze puțină apă ca să nu se întărească, 300 grame de zahăr nerafinat și 250 grame de miere. Se lasă totul să fiarbă la foc mic, cu amestecare continuă, până când se formează un lichid vâscos, care se toarnă fierbinte în borcane și se păstrează la frigider.

alevia-sirop-de-patlagina-150ml-66503
Sirop de Patlagina 150ml • ALEVIA
dacia-plant-sirop-de-patlagina-fara-zahar-200ml-39782
Sirop De Patlagina Fara Zahar 200ml • DACIA PLANT
fares-sirop-patlagina-250ml-41467
Sirop Patlagina (R10) 250ml • FARES

Sirop, rețeta nr. 2: Frunzele spălate se pun în straturi cu zahăr nerafinat într-un borcan de murături și se apasă ca să se îndese. Astfel, totul se va așeza. În zilele următoare punerea în straturi se repetă, până nu mai încape nimic în borcan. Într-un loc ferit în grădină se sapă o gaură, în care se introduce borcanul bine astupat cu 3-4 straturi de celofan. Se așază deasupra o scândură și se pune o piatră pe ea. Totul se astupă cu pământ. Scândura și piatra trebuie să rămână însă vizibile. Datorită căldurii constante, zahărul și frunzele fermentează, formând un sirop. După cca. 3 luni, borcanul se scoate, sucul se stoarce printr-un storcător de fructe (nu printr-o pânză), se pune să dea câteva clocote și se trage în borcane foarte bine astupate. Cine nu poate efectua acest fel de fermentație să lase borcanul în soare sau în apropierea sobei, până ce siropul se așază la fund. Și acest sirop se pune să dea câteva clocote bune.

Foto: Freepik

-Anunț-

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here