Polenul proaspăt recoltat de albine din anterele florilor este depozitat în fagurii cuibului, de preferință În cei de culoare neagră. Sub această formă polenul se găsește depozitat în cei 2 faguri care mărginesc puietul și mai puțin în fagurii cu puiet. Uneori, în cazul unei abundente de polen În natură sau a unei încetiniri a ritmului de ouat, cuibul în întregime se poate bloca cu polen.
Grăuncioarele de polen adunate de pe flori sunt descărcate de albinele culegătoare direct în celulele fagurilor, unde sunt comprimate cu capul pentru a forma o masă compactă. Urmează alte incărcături și tasări, plná ce celula se umple cam 2/3.
În momentul înmagazinării În faguri, polenul are aceleași însușiri și calități ca polenul reținut în colectorul de polen. După depunerea lui în faguri, se transformă în păstură, sub influenta substanțelor adăugate de albine, a microorganismelor, a temperaturii și umidității ridicate din cuib (33-35°C), precum și datorită modului de conservare în celulele fagurilor. La depozitarea în faguri albinele nu țin seama de specia botanică și de proveniența polenului, astfel incit, în aceeași celulă găsim polen de culori diferite. În aceste condiții transformările începute o dată cu formarea ghemotocului de polen continuă să se desfășoare în interiorul stupului și în celulele fagurilor, realizându-se prin transformări biochimice, o modificare structurală care situează păstura pe o treaptă calitativ superioară față de polen.
Prin aceste transformări se realizează următoarele:
– puterea germinativă a polenului dispare în 1-2 zile sub unor secreții ale glandelor mandibulare ale albinelor; zaharoza se transformă treptat în monozaharide; influenta zahărul simplu trece în parte în acid lactic sub influența unor fer crește conținutul de vitamina K;
– sporește gradul demenți;
– conservabilitate în timp al produsului;
– sporește numărul granulelor de polen, al căror conținut a fost scos în afara exinei (învelișul grăunciorului de polen).
Când aceste transformări au luat sfârșit, din polenul înmagazinat de al bine în faguri rezultă păstura sau ,,plinea albinelor”.
Deci păstura este un produs natural, cu însușiri mai valoroase decât ale polenului, datorită amestecului de polenuri de proveniențe diferite, a conținutului mai mare de zaharuri simple, conținut sporit de vitamina K, al pro porției mai mare de granule cu conținut accesibil asimilării, precum și a acidității sporite, factor esențial în conservarea și menținerea echilibrului metabolic.
Acest produs se bucură în prezent de o atenție sporită din partea cercetătorilor pentru efectele obținute prin aplicarea lui în diverse afecțiuni. În actualul stadiu de experimentare se pare că există suficiente premise care justifică afirmația specialiștilor că păstura este un produs natural apicol cu mari perspective de folosire în scopul sănătății omului.
Păstura recoltată din faguri în scopuri apiterapeutice se conservă în borcane de sticlă ținute la rece, din care se consumă conform prescripțiilor medicale. În ultimul timp se pare că este mai eficientă folosirea ei cu faguri cu tot, datorită unor factori încă insuficient studiați care există în fagurii vechi ai stupului, bineînțeles dacă acești faguri cu păstură se recoltează și se conservă în condiții aseptice.
