Unele dintre cele mai noi și mai grave infecții au apărut exact în acele spații destinate să vindece bolile: centrele de tratament. Combinația de pacienți vulnerabili, aglomerație și întrebuințarea greșită a antibioticelor au transformat spitalele într-un mediu perfect pentru apariția unor noi tulpini bacteriene deosebit de dificil de tratat. Acești supermicrobi au provocat suferințe incomensurabile unor pacienți deja slăbiți de alte boli.
Aproape în același timp cu inventarea antibioticelor în anii ’40, microbii pe care acestea îi aveau în vizor au început să dezvolte noi modalități de a evita acțiunea ucigașă a medicamentelor. În numai câțiva ani, majoritatea tulpinilor bacteriene au înfrânt penicilina, iar acest lucru a devenit valabil pentru fiecare nou medicament conceput de atunci. Folosirea extinsă și întrebuințarea de cele mai multe ori greșită a antibioticelor în tratarea infecțiilor, în special a celor virale, și cantitățile enorme utilizate pentru stimularea creșterii animalelor au sporit dorința evoluționistă a bacteriilor de a supraviețui. Consecința acestor acțiuni a fost vizibilă în primul rând în spitale, spații care oferă microbilor ocazii aparent nesfârșite de a prospera.
Procedurile medicale, de la incizii chirurgicale la injecții intra venoase, introducerea cateterelor și folosirea aparatelor de respirat, oferă microbilor modalități ispititoare de a invada corpul uman. În plus, în saloanele în care sunt internate mai multe persoane există diverse colonii de microbi. Astfel se pot transmite cu ușurință tot felul de infecții și de boli, atât între pacienți, cât și între doctori și pacienți, oferind astfel membrilor Microbilor ocazii unice de a se combi na, iar supermicrobilor, modalități noi de a evolua.
