Folosit adesea la construirea gardurilor vii în întreaga Europă, păducelul cel stufos, sau gherghinul, poate atinge înălțimea de 10 m. Legenda populară spune că mirosul dulce, dar putrid al plantei este moștenirea Marii Ciume din Londra, care a infestat orașul în luna mai – luna când înflorește planta – a anului 1665.
Părți utile
Florile și fructele
- Florile se ofilesc repede, de aceea trebuie culese când sunt încă îmbobocite sau imediat după ce se deschid.
- Florile nu trebuie lăsate să-și piardă parfumul.
- Ele se aștern în strat subțire pe o țesătură și se usucă ferite de soare, într-un spatiu bine aerisit.
- Atât fructele, cât și florile sunt folosite la prepararea de infuzii, capsule și tincturi.
Compuși activi
Florile de păducel conțin amine aromatice precum tiramina, care are efect benefic asupra inimii. Ele conțin și flavonoide – antioxidanți care dilată și protejează vasele de sânge și ajută la prevenirea bolilor cardiovasculare. Fructele conțin și antocianine-pigmenți utili în tonifierea vaselor de sânge.
Utilizări medicinale
Folosirea păducelului în scopuri medicinale datează din Evul Mediu. La început, erau valorificate doar fructele, dar astăzi, și florile sunt considerate a avea efecte medicinale benefice. În mod traditional, păducelul era recomandat pentru angină, pentru pierderea elasticictății arterelor, hipertensiune și palpitații.
Efectele plantei asupra inimii și a sistemului circulator au fost cercetate pe larg, iar oamenii de știință i-au dovedit utilitatea în tatamentul afecțiunilor cardiovasculare. Păducelul tonifică inima și ajută la regularizarea ritmului cardiac. Îmbunătățește fluxul de sânge in inimă și, prin relaxarea musculaturii involuntare pe care o produce, ajută la scăderea tensiunii arteriale.
Păducelul dilată celulele sangvine: acest efect a fost demonstrat în studii pe animale efectuate în Franța în 1985. Prin reducerea palpitațiilor, păducelul are un efect calmant asupra sistemului nervos central.
Specialiștii în medicina plantelor prescriu păducelul pentru tahiaritmii. El este recomandat și ca tonic pentru o inimă slăbită. În asociere cu valeriana, e recomandat pentru tulburările ușoare ale somnului.
Cultivare
Păducelul se cultivă din butași. Este o plantă rezistentă și tolerează solurile umede, dar le preferă pe cele alcaline, bogate și umede.
Preparare și dozaj
În tratamentul tahiaritmiilor, al insuficienței cardiace (ca) tonic) și al tulburărilor hipnice minore Infuzie: Puneti 1-2 lingurite de inflorescente uscate la o cană de apă clocotită. Acoperiți, infuzați timp de 10 minute, apoi strecurați. Beti 2-3 căni pe zi timp de 3, maximum 4 săptămâni. Tinctură (1:4 in alcool 25%): Luați câte 20 de picături cu apă, după mese, de 3 ori pe zi.
DACĂ SIMPTOMELE PERSISTĂ, APELAȚI LA MEDIC
Precauții
Păducelul este un remediu preventiv cu acțiune pe termen lung. Nu încercați să tratați nici un tip de afectiune cardiacă în acest fel fără a cere sfatul unui medic. Dozele mari pot provoca amețeli: evitați șofatul după ingerarea plantei.
Photo by Yoksel 🌿 Zok on Unsplash