Obezitatea: cum se poate evita

Boală cu largă răspândire în epoca noastră, se caracterizează printr-un exces ponderal ce depășește cu peste 20% greutatea ideală și este determinată de un aport alimentar crescut, la indivizi cu o anumită predispoziție constituțională. Generează numeroase complicații cardiovasculare, metabolice, locomotorii, respiratorii și de alt ordin. Tratamentul de bază este dietetic.

Referitor la asupra alimentație, trebuie spus că aceasta are un caracter general la cei mai mulți obezi: există un exces al tuturor principiilor nutritive. De mare însemnătate este însă conținutul glucidic al rației: oamenii se îngrașă în primul rând din cauza abuzului de zahăr, dulciuri, făinoase, pâine. Numărul meselor are de asemenea importanță; s-a demonstrat că masa unică (luată în general seara) favorizează constituirea obezității. Consumul de alcool, prin creșterea apetitului, prin aportul propriu de calorii și prin unele mecanisme biochimice, acționează în același sens rând factorul ereditar. Dacă unul din părinți este obez, există aproximativ în ceea ce privește predispoziția constituțională, aceasta include în primul 50% șanse ca și copilul să fie obez; când ambii părinți sunt obezi, probabilitatea este de 80%. Pe de altă parte, frecvența obezității este mai ridicată la sexul feminin, mai ales în fazele critice ale activității genitale (pubertate, sarcină, menopauză), când au loc modificări neuro-endocrine, psihice, sociale și alimentare.

Sedentarismul și stresul contribuie de asemenea, alături de alți factori, la creșterea greutății.

Din punct de vedere clinic, la început este prezent doar excesul ponderal ca atare, pus în evidență de aspectul somatic, măsurarea pliului cutanat și de cântărire. Treptat, din cauza încărcării hemodinamice și respiratorii, apar dispnee de efort, palpitații, edeme maleolare; de asemenea apar dureri articulare, în special în zonele suprasolicitate: glezne, genunchi, lombe. Ulterior trece pe primul plan simptomatologia diferitelor complicații.

Complicațiile cardiovasculare sunt importante și frecvent întâlnite. Astfel, hipertensiunea arterială apare la 50-90% din obezi; este vorba de o hipertensiune realizată prin debit cardiac crescut și alte mecanisme. Ateroscleroza se dezvoltă la obezi cu aproximativ 10 ani mai devreme de la normoponderali. Alte complicații cardiovasculare sunt insuficiența cardiacă congestivă și varicele membrelor inferioare. Din complicațiile metabolice, pe primul plan se situează diabetul zaharat: s-a arătat anterior că obezitatea este o cauză fundamentală a diabetului, ce apare la vârsta maturității. Artrozele sunt de asemenea favorizate de surplusul de greutate, ca și perturbări ale aparatului respirator, ale ficatului și căilor biliare, aparatului genital etc.

Tratamentul obezității pare simplu la o judecată sumară. Practica arată însă că eficiența terapeutică în obezitate este destul de limitată. Tratamentul dietetic este cel mai important. În esență, el constă din negativarea bilanțului energetic, prin administrarea unei rații calorice reduse, dar care – pe cât posibil – să nu provoace un dezechilibru nutritiv. Cura de slăbire este contra-indicată în caz de tuberculoză pulmonară, insuficiență renală, psihoze acute depresive, vârstă înaintată etc. În ansamblu, rația calorică va fi redusă:

1000-1 300 calorii, uneori mai puțin. De mare însemnătate este aspectul calitativ al acestui aport caloric. Astfel, rația proteinică trebuie menținută deasupra minimului fiziologic: vor fi date proteine în cantitate de 1-1,5 g/kilocorp greutate ideală. Rația lipidică va cuprinde în total 40-50 g/zi.

În ceea ce privește rația glucidică, aceasta trebuie cel mai mult redusă: 120-140 g/zi, luate din legume, fructe, foarte puțină pâine și eventual, o singură bucată de zahăr. Mai este necesară o ușoară reducere a sodiului din alimentație.

De asemenea, evitarea băuturilor alcoolice. Vom mai sfătui pe obezi să suprime consumul de cafea și tutun, deși – în aparență – acestea ajută uneori în cura de slăbire. Este utilă împărțirea alimentelor în două mari categorii:

a) alimente interzise, cum sunt: cărnurile grase și sărate, leguminoasele uscate, pâinea în cantitate mare, cartofii și făinoasele, fructele foarte dulci, produsele zaharoase, alcoolul etc.; b) alimentele ce se pot consuma fără restricții severe, cum sunt: carnea slabă, peștele slab, laptele ecremat, brânza slabă, desărată, ouăle tari, zarzavaturile și legumele, fructele cu un conținut glucidic mic, uleiurile vegetale în cantitate moderată ș.a. Dieta obezului se va axa cât mai mult pe legume și fructe (cu conținut mic de glucide); acestea au avantajul că dau mai ușor senzația de săturare, datorită volumului lor mare. Este obligatorie fracționarea meselor (4-5 pe zi).

Exemplu de regim pentru o zi (circa 1 000 calorii, 75 g proteine, 35 g lipide, 100 g glucide)

Dimineața: 200 ml lapte rece sau cald

Ora 10: o chiflă sau o felie de pâine (50 g) cu brânză de vaci sau carne fiartă slabă (50 g)

Prânzul:

felul 1 – salate de crudități: din 200 g varză albă sau roșie sau ridichi, andive, salată verde, castraveți, roșii, ardei grași, praz cu o linguriță de ulei, lămâie ori oțet; sau – 1-2 farfurii de supă ori ciorbă, preparate din aceleași legume și din aceleași cantități, ca acelea indicate pentru salate. (În loc de ridichi și andive se folosesc loboda, spanacul, dovleceii, conopida).

felul 2 – 100 g carne slabă de vacă sau pasăre, friptă, tocată, fiartă ori înăbușită; conserve din carne slabă; sau – 150 8 pește slab (stavrid, cod, știuca, șalău) fiert, fript, la cuptor; conserve din peste slab; sau – 150 g brânză de vaci, felul 3 – 1 mar 1 00 g)

Ora 17:

Seara:

o cafea neagră sau un ceai cu zaharină.

felul 1 – 150 g cartofi fierți, înăbușiți ori 200 g soteu din fasole verde sau dovlecei, cu 2 lingurițe de iaurt.

felul 2 – 100 g carne slabă sau 150 g pește slab (felul care nu s-a consumat la prânz)

felul 3 – 1 mar (100 g)

În tabelul IV este prezentat un exemplu de regim tip, cu 1 000 calorii (provenite din 75 g proteine, 35 g lipide și 100 g glucide), se poate folosi în tratamentul ambulatoriu al obezilor. De la caz la caz se poate coborî la 650-700 calorii pe zi (tabelul V). Alteori suntem nevoiți să indicăm doar un regim hipocaloric moderat, cuprinzând 10-1 800 calorii. Acesta poate fi administrat și unui individ cu activitate fizică intensă, după ce l-am supus în prealabil unei cure de slăbire mai severe, în condiții de repaus.

În funcție de regimul prescris, se poate calcula cu aproximație ritmul de slăbire, însă acesta nu respectă totdeauna graficele prestabilite. În caz de insuccese repetate se poate recomanda spitalizarea bolnavilor, în scopul instituirii unui regim mai sever, sub supraveghere.

Medicamentele au doar un rol ajutător în tratamentul obezității. Se folosesc unele preparate care scad pofta de mâncare, altele care accelerează metabolismul, diuretice etc. Se face foarte des greșeala de a crede în existența unor ,leacuri minune” și de a neglija rigorile dietei.

Referitor la exercițiul fizic: în principiu se recomandă o activitate fizică moderată, practicată sistematic. Cultura fizică medicală se introduce și se diversifică treptat, insistându-se asupra exercițiilor de gimnastică abdominală, respiratorie și articulară. Din activitățile sportive se recomandă mai ales alergarea, mersul cu bicicleta, înotul, turismul. Cel mai la îndemână este mersul pe jos: 5-6 km pe zi, parcurși într-un ritm ceva mai rapid. Să nu uităm că și urcarea de 3-4 ori pe zi a 7-8 etaje (fără lift!) poate fi utilă. Este de la sine înțeles că tipul și gradul de efort fizic trebuie să țină seamă de complicațiile obezității. De asemenea se va avea grijă ca efectul stimulator al efortului să nu se soldeze cu… o creștere a caloriilor ,ingerate“.

Ce se poate sublinia referitor la problema obezității în raport cu mediul familial? Pe de parte, mediul familial contribuie deseori la instalarea bolii.

Este vorba în primul rând de obișnuințele existente în unele familii cu privire la cantitatea și calitatea hranei zilnice: ,,mese copioase repetate, cu exces de făinoase și dulciuri, „stropite“ din abundență cu alcool. Se adaugă la acestea teama de efort fizic, sedentarismul excesiv și alte deprinderi nesănătoase.

Credem că nu exagerăm afirmând că, pe lângă formele de obezitate familială (transmise genetic), există și un alt tip de obezitate , familială“: cea realizată prin „năravuri“ comune, de genul celor menționate. Invers, într-o familie cu tendințe din ce în ce mai marcate spre alimentație rațională și viață activă, un obez găsește sprijin pentru realizarea programului dietetic și terapeutic.

Voința și autodisciplina obezului pot fi puternic stimulate de membrii familiei acestuia, de prieteni și colegi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here