După naștere, fiecare mamă cere să vadă copilul și dorește să se încredințeze cât mai repede că are un copil normal. Știm însă ce înseamnă copil normal?
Trecerea de la viața intrauterină la cea extrauterină determină unele transformări, care se realizează cu efort din partea organismului copilului.
Copilul tipă când are loc prima inspirație. El își mișcă neregulat membrele, păstrând însă poziția pe care a avut-o în viața intrauterină, adică flectarea genunchilor pe abdomen, brațele îndoite, pumnii strânși. După aproximativ o oră, nou-născutul se liniștește și adoarme. Mama fără experiență este izbită de culoarea roșie ușor marmorată a pielii. Aceasta este acoperită de un strat de grăsime, care are rolul de a ușura alunecarea fătului în timpul nașterii și de a-1 proteja de pierderea de căldură; pe frunte, umeri și spate se văd mici perișori Unghiile sunt complet dezvoltate, trec peste pulpa degetelor. Capul are uneori deformații, în special când travaliul a fost mai greu și îndelungat, sau când s-a aplicat forceps sau ventuză. Aceste deformații dispar la câteva zile după naștere. Deseori, copilul este acoperit eu păr bogat. Pe pleoapele superioare, la rădăcina nasului și la ceafă se văd la unii nou-născuți pete roșii care se șterg la apăsarea cu degetul și dispar complet după câteva luni. La pipăit se simte În creștet o porțiune mai moale, fontanela anterioară (moalele capului). O altă regiune moale poate fi constatată uneori mai spre ceafă: fontanela posterioară sau fontanela mică. Aceste regiuni moi se datoresc lipsei de osificare, situație normală în ceea ce privește fontanela anterioară, până la 12–14 luni. Gâtul este scurt, iar abdomenul mare. În dreptul ombilicului se pune un pansament care acoperă bontul ombilical, până ca acesta se va usca și va cădea. Organele genitale externe sunt ușor tumefiate. Membrele sunt scurte în comparație cu mărimea corpului și se lasă greu întinse, copilul având încă poziția ghemuită din uter.
Greutatea normală a unui nou-născut. În mod normal, fetițele au o greutate de 2 900 -3 250 grame, iar băieții 3 000 –3 500 grame. Un copil care are la naștere o greutate între 2800 și 2 500 grame este un copil subponderal, iar cel sub 2 500 grame este prematur. Unii copii pot avea o greutate de 4 000 – 4 500 grame.
Primele 7 zile de viață. După naștere, în prima săptămână, copilul doarme aproape în permanență (19-20 de ore din 24) un somn profund, calm, netul burat de zgomot sau lumină. Se trezește fără să plângă. Atunci când apar unele greșeli în îngrijirea lui sau când se îmbolnăvește, plânge la trezire, perioada de veghe este mai mare și copilul este mai agitat decât de obicei. În asemenea cazuri este bine să fie anunțat medicul. Chiar sănătos fiind, copilul poate să aibă unele manifestări care dau de gândit unei mame: plâns, țipăt, tresăriri, mici vărsături, icter, scădere în greutate, uneori puțină febră. Pentru a ajuta nou-născutul să se adapteze repede la noua viață, mama trebuie să dovedească calm, stăpânire de sine și să aplice măsurile igienice absolut necesare pentru buna dezvoltare a copilului.
Scăderea în greutate a nou-născutului. În primele 2-3 zile după naștere copilul pierde o mică parte din greutatea cu care s-a născut. Această pierdere poate fi de 5-8 la sută, maximum 10 la sută din greutatea de la naștere și este recuperată în următoarele 5-10 zile. Scăderea în greutate este absolut normală și are loc la toți copiii; se datorește faptului că în primele 24-48 de ore după naștere, copilul primește o cantitate mai mică de lichide decât ceea ce pierde prin urină, scaun, respirație, transpirație.
Icterul nou-născutului apare în primele 2-3 zile de viață și nu este o boală, ci una din manifestările adaptării fătului la viața extrauterină. Se mani festă printr-o colorație galbenă a ochilor, însoțită de o discretă colorație galben roșietică a pielii (icter roșu). În general, durează 5-6 zile și nu este însoțit de alte semne de îmbolnăvire, și având nici o legătură cu hepatita epidemică sau cu alte boli care provoacă icter. Acest icter scade în intensitate spre ziua a 7-a și dispare spre ziua a 10-a – 14-a fără nici un tratament.
Criza genitală a nou-născutului. Cu frecvență de 50 la sută, începând din ziua a 3-a de viață și până spre ziua a 9-a, atât la fete, cât și la băieți, pot fi observate unele modificări trecătoare ale glandelor mamare și organelor genitale, care sunt determinate de influența pe care o au hormonii materni pătrunși în sângele fătului. Aceste manifestări au unele asemănări cu cele din perioada pubertății: sini se umflă și se întăresc puțin, uneori fetițele pot să aibă un fel de menstruație precoce, iar băieții, umflarea testiculelor. Aceste manifestări sunt normale și cedează curând. Sânii nu trebuie apăsați.
Febra de sete. În primele zile de viață chiar și copilului perfect sănătos poate să i se ridice temperatura la 38 -39 grade dacă nu primește cantitatea necesară de lichide (febra de sete); simpla administrare de lichide (ceai, apă fiartă și răcită) va avea ca rezultat scăderea temperaturii și revenirea ei la normal în câteva ore. Trebuie să fim atenți în această privință și să urmărim câteva zile că într-adevăr temperatura a dispărut definitiv; orice febră care persistă după ce s-a completat lipsa de apă sau care reapare, are semnificația unei boli sau a unei infecții.
