Mușețelul (Matricaria chamomilla)

1
Mușețelul (Matricaria chamomilla) mamoriță, mărariul-câinelui, matricea, morună, mușețel-de-câmp, roman, romaniță, romașcă
-Anunț-

Alte denumiri: mamoriță, mărariul-câinelui, matricea, morună, mușețel-de-câmp, roman, romaniță, romașcă.

Crește pe ogoare, soluri argiloase, câmpii, luminișuri, costișe, pe lanuri de cereale, câmpuri de porumb, trifoi, cartofi și sfeclă. Valorosul nostru mușețel este izgonit tot mai mult din cauza folosirii excesive a îngrășămintelor chimice și a combaterii buruienilor prin erbicide. După ierni bogate în zăpadă și primăveri cu multă umezeală, poate fi întâlnit foarte des. Receptaculul este, spre deosebire de al mușețelului sălbatic, concav, mirosul deosebit de aromat și plăcut. Nu cred că este necesară o descriere mai amănunțită a acestei flori atât de cunoscute. Capitulele florale terminale se colectează din mai până în august, de preferat în soarele amiezii. Nu este o exagerare dacă citez mușețelul ca pe un „leac universal”, mai ales pentru copiii mici. Pruncilor li se poate da ceai de mușețel la orice indispoziție, mai ales contra crampelor și a durerilor abdominale (colici). El ajută și în balonări, diaree, erupții, dureri de stomac și secreții stomacale abundente, tulburări menstruale (cum ar fi amenoreea) și alte afecțiuni ale organelor pelviene, în insomnii, epididimită, febră, dureri de pe urma rănilor și dureri de dinți.

Mușețelul are efect sudorific, calmant, antispasmodic, dezinfectant și antiinflamator în inflamații de tot felul, mai ales ale mucoaselor. Extern, mușețelul se administrează sub formă de comprese și spălături în conjunctivite și alte inflamații ale ochilor, în erupții cutanate care provoacă mâncărimi sau supurații, ca gargară în durerile de dinți, precum și la spălarea rănilor. Când avem supărări, ar fi bine să bem de fiecare dată câte o ceașcă cu infuzie de mușețel; ne-am liniști înainte ca inima să ne fie afectată. Foarte indicată este o pernă uscată cu mușețel, aplicată caldă local.

Citește și:   Cimbrul sălbatic (Thymus serpyllum)

Băile și spălăturile cu mușețel au un efect calmant, cu influență benefică asupra întregului sistem nervos. După boli grele sau stări de epuizare vă veți simți curând mai bine și liniștiți sufletește. În îngrijirea dumneavoastră cosmetică să nu uitați mușețelul. Dacă faceți săptămânal o baie a feței cu infuzie de mușețel, veți vedea cum tenul dumneavoastră înflorește și culoarea feței se împrospătează. Și în îngrijirea părului ar trebui să folosiți infuzia de mușețel, mai ales dacă aveți părul blond. Spălându-vă astfel pe cap, părul vă va deveni vaporos și va căpăta un luciu frumos.

Mușețelul ușurează scaunul fără a avea efect laxativ și este astfel indicat indirect în tratamentul intern al hemoroizilor, care pot fi tratați și extern cu alifie de mușețel. Această pomadă poate fi folosită și pentru vindecarea rănilor. Guturaiul și sinuzita se ameliorează repede dacă se inhalează vapori de mușețel. După un astfel de tratament trebuie stat, bineînțeles, la căldură.

Uleiul de mușețel era folosit încă din antichitate ca frecție contra nevralgiilor și a reumatismului articular. La vechii egipteni, mușețelul era considerat, datorită puterii sale de a scădea febra, drept floarea zeului soarelui. Numele de Matricaria este derivat din latinescul „mater” = mamă, deoarece mușețelul era utilizat în bolile mamelor și ale femeilor în general! În vechile cărți despre plante medicinale se poate citi că uleiul de mușețel alungă oboseala membrelor, iar mușețelul fiert în apă și aplicat pe vezica bolnavă calmează durerile.

Medicul naturist Johann Künzle relatează despre o femeie din sat, numită vrăjitoarea mușețelului și foarte căutată de bolnavi; a ajutat cinci persoane cu auzul slab să-și recapete auzul, prăjind o ceapă-de-mare, Urginea maritima (care se cultivă în horticultură), în ulei de mușețel și picurând de mai multe ori uleiul cald în ureche.

Citește și:   Splinuța (Solidago virga-aurea)

Această „vrăjitoare” făcea să se miște iarăși membrele paralizate, cu ajutorul fricțiunilor cu ulei de mușețel. Contra durerilor de ochi punea la fiert mușețel în lapte și îl aplica sub formă de comprese calde pe ochii închiși, care se vindecau curând. În continuare, preotul Künzle istorisește: “Un țesător nu mai putea dormi decât șezând; alt-fel avea senzația că se sufocă. Femeia l-a privit pe om drept în ochi și i-a declarat că el nu poate urina, ceea ce omul i-a confirmat. I-a spus să-și pregătească imediat o sticlă mare cu vin pe care să-l fiarbă cu mușețel, din care să bea un pahar plin dimineața și unul seara. Urmarea a fost că a reușit să elimine o cantitate incredibilă de urină, mai întâi tulbure, apoi tot mai clară; în opt zile era vindecat.”

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se opărește 1 linguriță (cu vârf) de flori de mușețel cu ¼ litru de apă și se lasă să stea puțin.

Adaos la baie: Pentru băile în cadă se iau de 2 ori câte 2 mâini pline, pentru băile feței și spălatul părului câte 1 pumn plin de flori de mușețel; cantitatea respectivă se opărește și se lasă să „tragă”.

Comprese: 1/4 litru de lapte în clocot este turnat peste 1 lingură (cu vârf) de mușețel, se lasă să stea puțin, se strecoară și se fac comprese calde.

Aburi de mușețel: 1 lingură (cu vârf) de mușețel este opărită cu 1 litru de apă în clocot. Vaporii se inhalează stând cu capul sub un prosop.

Pernă cu plante: Se umple un săculeț de pânză de in cu flori uscate de mușețel și se însăilează. Se încălzește bine într-o tigaie uscată și se aplică local.

Citește și:   Filimica (Calendula officinalis)

Ulei de mușețel: Se umple o sticlă până la gât, fără a se îndesa, cu flori proaspete de mușețel culese în soare și se toarnă peste ele ulei de măsline presate la rece. Uleiul trebuie să acopere florile. Sticla se lasă, bine astupată, 14 zile în soare. Se păstrează la frigider!

Alifie de mușețel: 200 grame de grăsime de porc se înfierbântă ca pentru a frige ceva și se adaugă 2 mini pline de flori proaspete de mușețel; vor da în clocot, ridicându-se spumegând. Se amestecă, se acoperă și se pune totul peste noapte într-o încăpere răcoroasă. A doua zi se încălzește încă o dată ușor și se stoarce printr-o bucățică de pânză de in. Din experiență a reieșit că cel mai bine se procedează astfel: Se pune o bucățică de pânză de in într-o sită, aceasta se fixează peste un vas cu cioc și se stoarce. Pasta alifioasă este amestecată apoi uniform, după care se toarnă în borcane curate.

Sursa: Maria Treben – Sanatate din farmacia Domnului
Foto: Freepik

- Anunț -

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.