În aprecierea factorilor de risc cardiovascular la pacientele aflate la menopauza un rol important il detine anamneza familiala de boala coronariana care trebuie sa includa urmatoarele date:
- Date despre parinti sau frati și surori cu boala coronariana sub vârsta de 55 de ani (barbati) sau sub 65 de ani (femei);
- Vârsta peste 55 de ani sau menopauza precoce fara substitutie estrogenica;
- Fumator;
- Hipertensiune arteriala;
- Diabet zaharat;
Hipo HDL-col. (< 35 mg/dl). Daca HDL-col. > 60 mg/dl, poate fi scazut un factor de risc. De exemplu, pentru femeile cu varste cuprinse intre 20-60 de ani, fumatul reprezinta singurul factor de risc cu importanta majora pentru patologia cardiovasculara. 40% din coronaropatii și 60% din afectiunile vasculare cerebrale survenite la femei pot fi atribuite fumatului. Hipertensiunea arteriala constituie un factor de risc independent important pentru boala cardiovasculara, insa se coreleaza în mod direct cu alti factori de risc precum diabetul zaharat și obezitatea. Efectul exercitat de instalarea menopauzei asupra hipertensiunii arteriale a fost investigat în numeroase studii efectuate pe paciente apartinand unor grupe de vârsta diferite. Rezultatele obtinute au variat în functie de studiu:
- în unele studii s-a constatat o crestere a tensiunii arteriale cu aproximativ 2 mmHg; în alte studii au existat diferente semnificative intre valorile tensionale în pre- și postmenopauza (s-a observat o diminuare a tensiunii arteriale imediat după instalarea menopauzei, urmata de cresterea valorilor după un interval de timp de 6 ani);
- în alte studii nu s-au observat modificari ale tensiunii arteriale. Menopauza a fost asociata cu o crestere semnificativa a antitrombinei III, factorului VII al coagularii și fibrinogenului plasmatic. Cresterea a fost mai mare în cazul pacientelor la care s- a instalat menopauza naturala, comparativ cu cele cu menopauza chirurgicala. În general se recomanda ca pacientele cu hipertrigliceridemie usoara sau moderata sa urmeze initial un tratament nefarmacologic, urmand a se evalua necesitatea terapiei medicamentoase în cazul persistentei valorilor serice crescute de trigliceride, sau daca se asociaza și alti factori care pot predispune la apariția bolii coronariene. Prescriptia dietei se va face în cadrul discutiei cu pacienta, în cursul careia aceasta va fi informata asupra: costului, efectelor secundare, duratei tratamentului, eficientei pe termen scurt (reducerea nivelului lipidelor plasmatice), beneficiilor pe termen lung (reducerea incidentei bolilor cardiovasculare). Intotdeauna tratamentul incepe prin dieta hipolipidemianta; după 3 luni se verifica eficienta. Cea mai mare sensibilitate o manifesta trigliceridele, scaderea lor fiind cu atat mai mare cu cat nivelul initial a fost mai crescut. Este posibila chiar normalizarea nivelului trigliceridelor serice după 3 luni de dieta. Colesterolul seric total scade cu aproximativ 10-15%, insa nu în toate tipurile de dislipidemii.
Afectiunile cardiovasculare reprezinta cel mai frecvent tip de patologie și, de asemenea, cea mai frecventa cauza de mortalitate (42% din totalul deceselor). Ischemia miocardica și patologia cerebrala vasculara constituie 65% din cauzele de mortalitate prin boli cardiovasculare. În ultimele doua decenii mortalitatea prin afectiuni cardiovasculare s-a diminuat cu 33% la pacientele de sex feminin. Indiferent de intervalul de vârsta, s-a constatat ca atat morbiditatea cat și mortalitatea sunt mai reduse la femei comparativ cu barbatii. În special în premenopauza femeile prezinta un risc mai mic de deces prin afectiuni cardiovasculare fata de barbati. Diferentele privind mortalitatea intre femei și barbati sunt mai accentuate la grupele de vârsta mai tinere.
Efectul deficitului de hormoni estrogeni asupra factorilor de risc coronarian pot fi studiate prin investigarea efectelor exercitate de menopauza asupra profilului cardiovascular. Cei mai importanti factori de risc pentru dezvoltarea unor afectiuni cardiovasculare sunt reprezentati de:
- fumat;
- hipertensiunea arteriala;
- hipercolesterolemia;
- diabetul zaharat;
Concentratia plasmatica a lipidelor și lipoproteinelor (colesterol total, LDL-colesterol, HDL- colesterol), precum și nivelul trigliceridelor serice sunt considerate factori de risc importanti pentru procesele aterosclerotice. Aproape toate studiile efectuate au demonstrat ca menopauza are un efect de crestere a colesterolului seric total cu 2-20%, și a trigliceridelor cu 7-35%, indiferent de vârsta pacientei.
În unele studii s-a remarcat diminuarea nivelului de HDL-colesterol și cresterea semnificativa a LDL-colesterolului (cu 6-16%). Modul în care obezitatea influenteaza patologia cardiovasculara este controversat. Obezitatea se asociaza cu hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat și hipercolesterolemia. O importanta deosebita o prezinta modul de distributie a adipozitatii: distributia la nivel abdominal se asociaza mai frecvent cu dezvoltarea patologiei cardiovasculare, independent de greutatea corporala a pacientelor respective. Un studiu recent, efectuat în anul 1992 de catre Ley C.J. și colab. care au analizat comparativ paciente aflate în pre- și postmenopauza, a demonstrat ca în postmenopauza adipozitatea cu distributie abdominala este mai accentuata fata de premenopauza, indiferent de grupa de vârsta. Daca observatia conform careia hormonii estrogeni endogeni au efect protector fata de bolile cardiovasculare este adevarata, pacientele cu menarha tardiva și/sau menopauza precoce ar putea prezenta un risc crescut pentru acest tip de patologie datorita expunerii de scurta durata la actiunea estrogenilor endogeni. Pana în prezent nu exista dovezi concludente care sa sustina implicarea vârstei instalarii menarhei în patologia cardiovasculara.
La pacientele cu ovarectomie fara asocierea unui tratament hormonal de substitutie s-a observat o crestere semnificativa a riscului, crestere care nu a fost prezenta în cazul administrarii THS. În cadrul unor studii recente s-a demonstrat faptul ca pacientele la care menopauza s-a instalat precoce prezinta risc crescut de mortalitate. Fiecare an cu care intarzie instalarea menopauzei reprezinta o crestere cu 2% a riscului anual de deces.
Efectul exercitat de vârsta la care a survenit menopauza asupra mortalitatii prin boli cardiovasculare este absent la pacientele histerectomizate și este mai puternic la pacientele cu ovarectomie. La acest aspect ne putem astepta avand în vedere ca productia hormonala continua după menopauza.
