Supraponderalitatea constituie un factor de risc; riscul cardiovascular se coreleaza în general cu o distributie de tip central a adipozitatii și cu un raport talie/sold crescut. Cu toate acestea, rolul precis exercitat de obezitate ca factor de risc cardiovascular independent nu este pe deplin stabilit. Corelatia cresterii greutatii corporale, obezitatii și cresterii indicelui de masa corporala (IMC) cu riscul cardiovascular după menopauza ramane incomplet elucidata. Comparativ cu femeile în premenopauza, femeile în postmenopauza au masa de tesut adipos mai mare (20%) și un procent crescut de tesut adipos de tip android (cu distributie în regiunea superioara a corpului). De asemenea, în general se considera ca după menopauza femeile prezinta o tendinta de crestere a greutatii corporale. Cresterea în greutate se asociaza cu cresterea prevalentei hipertensiunii arteriale la femeile în postmenopauza. Din analizarea datelor studiului Framingham s-a constatat existenta unei contributii independente la riscul coronarian a hipertensiunii arteriale precum și a nivelurilor serice crescute de colesterol, glucoza și urati; totusi, s-a constatat ca toti acesti factori cresc odata cu cresterea indicelui de masa corporala.
Studierea cresterii în greutate după instalarea menopauzei, precum și a efectelor exercitate asupra factorilor de risc coronarian nu a condus la observarea unor diferente semnificative privind cresterea în greutate intre femeile în pre- și postmenopauza (în decurs de trei ani, aproximativ 20% au prezentat o crestere a greutatii corporale cu 4,5 kg sau mai mult). Cresterea în greutate a fost asociata în mod semnificativ cu cresterea valorilor tensiunii arteriale, precum și a valorilor serice ale colesterolului total, LDL-colesterolului, trigliceridelor și glicemiei à jeun. Astfel, cresterea greutatii corporale la menopauza ar putea explica anumite modificari ale factorilor de risc coronarian.
În cadrul studiilor epidemiologice efectuate, valoarea greutatii corporale relative nu pare a se corela semnificativ cu menopauza. De exemplu, în studii efectuate în SUA și tarile scandinave s-a demonstrat ca menopauza influenteaza tensiunea arteriala și cresterea în greutate. Dimpotriva, în studiul Framingham și în studii efectuate în Japonia nu s-a observat o astfel de corelatie. Cresterea greutatii corporale se constata în cursul postmenopauzei recent instalate, pe termen lung efectul fiind de scadere în greutate.
Rolul exercitiului fizic în preventia bolii coronariene și în scaderea mortalitatii prin infarct miocardic ramane controversat. Efectuarea unui program regulat de exercitii fizice de catre femeile la menopauza este considerata ca avand efecte benefice de prevenire a afectiunilor cardiovasculare, obezitatii și osteoporozei. Activitatea fizica desfasurata pe termen lung este importanta pentru mentinerea unei greutati corporale ideale în postmenopauza, precum și pentru mentinerea în limite normale a tensiunii arteriale și a parametrilor lipidici.
Riscul relativ pentru dezvoltatea unor afectiuni cardiovasculare conferit de activitatea fizica pare a fi similar cu cel conferit de hipertensiunea arteriala, dislipidemii sau fumat. În afara rolului exercitat ca factor principal de risc pentru dezvoltarea bolii coronariene, lipsa activitatii fizice poate influenta, de asemenea, asocierea secundara cu alti factori de risc cardiovascular. De exemplu, în studiul Framingham, prin analizarea HDL-colesterolului, ritmului cardiac, indicelui masei corporale și fumatului, s-a constatat ca pacientele care au efectuat un program de exercitii fizice o ora pe saptamana au prezentat o imbunatatire a profilului riscului cardiovascular.
Se intampla frecvent ca după instalarea menopauzei femeile sa renunte la practicarea unor exercitii fizice, desi acesta ar fi momentul în care activitatea fizica ar fi foarte necesara. Este bine ca exercitiile fizice practicate sa constituie o placere, o destindere, sa nu fie percepute de catre paciente ca fiind o obligatie neplacuta. În contextul în care rolul jucat de tesutul muscular în mentinerea greutatii corporale este binecunoscut, trebuie precizat ca mentinerea unei mase musculare adecvate implica practicarea exercitiilor fizice de cel putin trei ori pe saptamana. Nu este suficient, de exemplu, numai inotul din timpul verii și schiul practicat iarna; este necesara o activitate fizica sustinuta, permanenta, efectuata cu regularitate, chiar daca de multe ori exista tendinta amanarii sau evitarii cu scuza lipsei timpului necesar. De fapt este o problema de vointa și de organizare a timpului și activitatii, care poate și trebuie sa fie rezolvata.
