Microbii din alimente și băuturi

0
Microbii din alimente și băuturi
-Anunț-

Răzbunarea cărnii de urs” – așa suna un titlu de pe pagina întâi Răzbunarea cărnii de de la sfârșitul lui septembrie 2005. întâi vânători din Franța plecaseră în excursia vieții lor, încununată, de altfel, de succes, îndreptându-se înspre regiunile sălbatice din nordul Québecului pentru a vâna urși. În acea seară, la cabană, grupul s-a desfătat cu carne de urs brun la grătar. Majoritatea vânătorilor preparaseră friptura în sânge, în ciuda faptului că era destul de tare. Câteva zile mai târziu, vânătorii au plecat înapoi în Franța, luând cu ei restul de vânat pentru a-l împărți cu familia și prietenii. Din nefericire, nici unul dintre ei nu a prevăzut consecințele îngrozitoare pe care gestul lor le va atrage după doar câteva zile.

Peste două săptămâni, toți cei zece vânători acuzau simptome ce variau de la crampe musculare și dureri de cap la febră mare, dureri musculare severe, tumefiere facială și inflamații la nivelul creierului. Cei mai mulți au trebuit să urmeze un tratament de lungă durată la un spital din Paris. Unul dintre vânători împărțise delicatesa cu șase rude din centrul Franței, iar trei dintre acestea s-au îmbolnăvit după aproximativ o săptămână. Celălalt vânător își împărțise premiul cu șapte prieteni, la scurt timp după ce se reîntorsese acasă, în sudul Franței, iar unul dintre musafiri a început să prezinte aceleași simptome.

În concluzie, paisprezece dintre cele douăzeci trei de persoane care se ospătaseră cu carnea de urs brun contractaseră o boală provocată de un parazit pe nume Trichinella, un microb des întâlnit la urși, feline sălbatice (precum puma), vulpi, câini, lupi, foci și morse. Trichinella pătrunde în intestinul uman, de unde își eliberează ouăle în sânge. Larvele migrează mai apoi ajungând în mușchi, unde pot trăi relativ ferite de antibiotice decenii la rând. Trichineloza, boala declanșata de paraziți la oameni, există de secole întregi și tot de secole am învățat cum s-o prevenim – dacă gătim temeinic carnea, parazitul moare.

Această poveste despre o boală care s-a răspândit dincolo de hotarele unei țări ne amintește de riscurile inerente ale surselor noastre de hrană și este un exemplu simplu, dar semnificativ al complexității economiei alimentare globale.

Citește și:   Alimente cu calorii negative

Odată ce oamenii de știință au început să studieze intoxicațiile alimentare, a trebuit să facem față crudei realități cum că nimic pe această lume nu poate rămâne imun în fața nenumăraților membri ai Companiei Microbii  Printre bacteriile care duc, de regulă, la intoxica ții alimentare se numără Salmonella și Shigella. Acestea provoacă boli gastrointestinale grave ale căror simptome culminează adesea cu diaree cu sânge (un semn al inflamării acute a intestinelor), și Escherichia coli (E. Coli), ale cărei tulpini principale pot provoca atât forme ușoare de diaree, și afecțiuni grave, cât la nivelul întregului organism, precum sindromul hemolitic uremic (SHU), ce provoacă diaree cu sânge și in suficiență renală, putând fi chiar fatal.

În cadrul secției de virusuri, printre microbii care provoacă de regulă boli transmise prin alimentație se numără virusurile lui Norwalk (norovirusurile), care declanșează o boală scurtă, dar intensă, printre ale cărei simptome se numără diareea apoasă și vărsăturile, și hepatita A, un virus ce afectează ficatul și poate cauza boli cronice, care pot fi transmise mai departe prin alimente și apă contaminată. În plus, mai mulți paraziți, precum Cyclospora și Trichinella, microbul cu care au fost contaminați vânătorii francezi, au invadat sistemele noastre de aprovizionare cu alimente și apă. În final, unele bacterii au abilita tea de a elibera toxine puternice în organismul uman. Acestea poartă nume precum Clostridium perfringens, ce provoacă scurta, dar supărătoarea boală numită adesea toxiinfecție alimentară”.

Hrana este o nevoie fundamentală a omenirii și ne petrecem o mare parte a existenței căutând, într-un fel sau altul, să ne asigurăm alimentația necesară. Încă de la începuturile lumii, am fost prinși într-un joc complicat cu diversele secții de la Microbii : acela de a găsi alimente care să ne ofere elementele nutritive necesare, fără să le deschidem acestor microbi malefici căi directe de acces în organismul nostru, de unde ne pot îmbolnăvi. Odată cu globalizarea resurselor alimentare și complexitatea sistemelor de producere a alimentelor, a devenit din ce în ce mai dificil să menținem acest echilibru fragil.

Citește și:   Cum ne îmbolnăvim?

În 1925, Serviciul de Sănătate Publică al Statelor Unite a început să adune și să publice în mod sistematic informații privind boli și epidemii legate de consumul de lapte nepasteurizat, iar în 1938 au fost adăugate date privind afecțiunile provocate de alimentele conta minate. Procesul de centralizare și analizare a acestor date a dus la adoptarea unor măsuri importante de sănătate publică, în scopul protejării rezervelor de alimente și lapte. Una dintre primele și cele mai eficiente măsuri instituite prin lege a fost Decretul Laptelui Pasteurizat, care a protejat mii de copii de boli des întâlnite, transmise prin consumul de lapte nefiert și contaminat. La scurt timp, au fost înființate programe de inspecție a produselor de origine animală și au intrat în vigoare standardele de creștere și sacrificare a animalelor. Aceste programe au contribuit semnificativ la protejarea produselor din carne, a laptelui și a apei, însă, odată cu trecerea timpului, tendința de industrializare a agriculturii și producția la scală înaltă a alimentelor au permis microbilor să se dezvolte din nou. Nici alimentele procesate nu sunt imune la ravagiile provocate de nenumărați membri ai Microbilor , iar distribuția geografică de amploare a produselor alimentare presupune un risc: în momentul în care izbucnește o boală, efectele acesteia pot fi catastrofale, la nivel mondial. De curând, de exemplu, fabricile din China produceau și distribuiau alimente procesate, contaminate cu melamină, un produs industrial chimic, care a afectat oameni din nenumărate regiuni ale lumii. După cum vom vedea, chiar și cele mai avansate măsuri de siguranță și inspecție alimentară pot da greș, provocând epidemii de amploare. În 2007, Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din Statele Unite estima că peste șaptezeci și șase de milioane de americani se îmbolnăviseră, iar cinci mii muriseră în urma consumului de alimente contaminate. În Statele Unite, sistemul de sănătate ajunge să plătească șapte miliarde de dolari anual pentru tratarea bolilor provoca te de consumul de alimente contaminate. Supravegherea epidemiilor rezultate ca urmare a contaminării resurselor de alimente și apă este un pilon principal al sistemului de sănătate publică din majoritatea statelor occidentale, printre care și Statele Unite, Canada, Australia și țările europene. De curând, mai multe state au introdus sisteme electronice sofisticate de localizare a bolilor, ce coroborează mai multe analize detaliate de laborator, pentru a permite epidemiologilor să descopere tiparul unei boli, în diverse zone ale lumii. Spre exemplu, acest sistem poate face legătura între un caz localizat la Vancouver și pacienți care au contractat același microb, din aceeași sursă, la Chicago. Se speră că acest sistem va permite oficialităților să ia măsuri de prevenire a bolilor mult mai rapid.

Citește și:   Alimente, microbi și schimbarea climatică: Vibrio parahaemolyticus

Unele teste de laborator mai recente contribuie la identificarea microbilor pe baza amprentei lor genetice; se poate face astfel legă tura între alimentele contaminate și persoanele care s-au îmbolnăvit. În ultimii ani, acest sistem a contribuit la descoperirea Salmonellei în migdalele distribuite în întreaga America de Nord, precum și a unei epidemii de E. coli, ce avea ca sursă mezelurile preambalate. În ciuda reglementărilor stricte privind producția și distribuția alimentelor, informațiile șocante obținute de la sistemul de supraveghere ne arată că în Statele Unite, în 2006, au izbucnit circa 6647 de boli provocate de alimente contaminate. Această cifră ne indică o creștere constantă a cazurilor de boală apărute din 1930 până în prezent, când Centrul pentru Controlul Bolilor a început să adune aceste date. Și asta doar la o prima vedere, căci nenumărate cazuri minore nici măcar nu sunt aduse la cunoștința instituțiilor de sănătate publică. Haideți să facem câțiva pași pe holurile departamentului de alimente și apă din cadrul companiei Microbii  și să dăm în vileag felul în care sistemele globale de producție și distribuție a alimentelor au determinat creșterea semnificativă a bolilor, în special în statele occidentale, și să învățăm cum să ne protejăm împotriva acestor paraziți.

- Anunț -

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.