Mexic și gripa porcină

0
Mexic și gripa porcină

În timp ce toată lumea se concentra asupra problemelor din est, o nouă tulpină virală evolua simultan în Mexic. Pe 20 aprilie 2009, oficialii au trimis Laboratorului Național de Microbiologie din Canada probe prelevate de la cincizeci și unu de tineri mexicani internați și diagnosticați cu o formă gravă de pneumonie, însoțite de rugămintea urgentă de a contribui la identificarea microbului ce provoca boala. Cu câteva zile înainte, doctorii din Ciudad de México le comunica seră autorităților naționale de sănătate publică faptul că persoane tinere, până atunci sănătoase, erau internate în spitale, suferind de pneumonii atipice grave. Unele dintre ele aveau nevoie de ventilație artificială pentru a respira, iar altele decedaseră. Sezonul gripal se lăsase așteptat în Mexic; cazurile de gripă începuseră să apară la mijlocul lui martie și se înmulțiseră semnificativ pe parcursul lunii aprilie. Începeau să apară temeri cum că această boală gravă era provocată de un microb nou și letal.

Autoritățile de sănătate publică au verificat la scurt timp alte spitale din Mexic și din vecinătate. După cum se așteptau, și doctorii regiunile limitrofe au declarat că trataseră tineri, având în general între douăzeci și cinci și patruzeci de ani, suferind de afecțiuni respiratorii grave. Autoritățile din domeniul sănătății le-au transmis colegilor din Canada că existau două focare de infecție: unul în Ciudad de México, unde se îmbolnăviseră o sută douăzeci de persoane, iar treisprezece decedaseră, și altul în San Luis Potosí, la o sută cincizeci de kilometri nord de capitală, unde paisprezece persoane se îmbolnăviseră grav, și patru decedaseră. Laboratorul canadian a demarat investigația și, în câteva zile, a identificat o nouă tulpină virală, la optsprezece dintre cele cincizeci și unu de probe primite inițial din Mexic. Au descoperit o triplă mutație; microbul reușise să preia gene ale virusului aviar, uman și porcin, și crease o combinație cu totul și cu totul nouă. Deși, teoretic, acest virus era o tulpină virală tip A H1N1, nu era identic cu virusul uman H1N1, care provocase cazuri de îmbolnăvire în ultimii ani. Nu după multă vreme, acest microb nou a devenit cunoscut sub numele de gripă porcină deoarece principalele fragmente de material genetic erau de origine porcină. Până la această descoperire însă, nici una dintre persoanele care se îmbolnăviseră în Mexic nu intrase în contact cu porci; virusul se adaptase astfel încât se putea transmite cu ușurință de la om la om.

În timp ce instituțiile americane și canadiene de sănătate publică încercau să descifreze noul virus, Centrul de Control al Bolilor din Statele Unite studia o altă problemă, pe cont propriu. Se primiseră două mostre neobișnuite de virus gripal, prelevate de la doi copii din California, care nu aveau nici o legătură unul cu celălalt. Prima aparținea unui băiat de zece ani din San Diego County, care se îmbolnăvise pe 30 martie 2009, prezentând febră, tuse și vărsături. La 1 aprilie fuse se adus la o clinică de terapie intensivă, pentru a fi diagnosticat. Aici i se prelevaseră probe ca parte a unui experiment clinic de evaluare a unui nou test gripal. Băiatul și-a revenit fără probleme, însă testele privind un nou tip de virus gripal A, ce nu putea fi identificat, au ieșit pozitive. Epidemiologii locali au trimis probele Centrului de Control al Bolilor pentru aprofundarea investigației.

A doua mostră aparținea unei fete de nouă ani din Imperial County, California. Aceasta se îmbolnăvise pe 28 martie, suferind de tuse și febră, iar pe 30 martie a fost dusă la o clinică, pentru a beneficia de tratament. Clinica participa la un proiect de monitorizare a gripei, așa că fetei i s-au făcut mai multe analize. A fost tratată și și-a revenit, însă și analizele ei prezentau o nouă tulpină de gripă A ce nu putea fi identificată. Proba a fost trimisă la laboratoarele Centrului de Con trol al Bolilor, pentru alte teste mai amănunțite.

Pe 17 aprilie, Centrul de Control al Bolilor a anunțat identificarea ambelor probe ca noi tulpini ale virusului A H1N1, virusul fiind însă de origine porcină, nu umană. Autoritățile de sănătate publică din Mexic, Statele Unite, Canada, precum și Organizația Mondială a Sănătății, au înghețat de teamă. Erau oare aceste tulpini identice? Dacă un nou virus gripal care provoca deja îmbolnăviri grave în Mexic se răspândise și în Statele Unite? În câteva zile au primit răspunsul: da, cele două tulpini erau identice și da, existau persoane care contracta seră virusul atât în Statele Unite, cât și în Mexic, iar în Canada începeau, de asemenea, să apară cazuri izolate.

OMS a ridicat nivelul de alertă de pandemie la patru, iar mai apoi, după ce a devenit evident că această tulpină îmbolnăvea sute de oameni în America de Nord, la cinci. Deși, inițial, majoritatea ce lor care contractaseră boala călătoriseră în Mexic, până la sfârșitul lui aprilie era clar că infecția se răspândea printre comunitățile de pe întreg continentul. Majoritatea cazurilor înregistrate în Canada și Statele Unite erau relativ ușoare; puțini pacienți aveau nevoie de spitalizare și nici nu surveniseră prea multe decese. În Mexic, o investigație epidemiologică mai amănunțită a scos la iveală faptul că mii de oameni din întreaga țară contractaseră această nouă formă de gripă; tinerii grav bolnavi erau doar partea vizibilă a problemei. La începutul lui mai, OMS a declarat că douăzeci și nouă de țări înregistraseră în mod oficial 3440 de cazuri confirmate de gripă porcină și patruzeci și opt de decese, însă cazurile fuseseră contractate doar în urma călătoriilor, transmiterea în cadrul comunităților fiind limitată la America de Nord.

Se speră că această tulpină va dispărea odată cu încheierea sezonului gripal din America de Nord. Însă ce se va întâmpla la toamnă, în momentul în care va începe sezonul gripal? Oare se va reîntoarce această tulpină într-o formă și mai virulentă, provocând îmbolnăviri grave și decese? Dacă analizăm pandemiile din trecut, observăm că acest scenariu este cât se poate de plauzibil. Pandemia de gripă spaniolă din 1918-1919 a apărut prima dată ca o formă relativ ușoară de gripă, provocând cazuri de îmbolnăvire în Europa, în mai și iunie 1918. Însă virusul s-a reîntors însetat de răzbunare, în toamnă, provocând cea mai îngrozitoare pandemie din istorie și ucigând milioane de oameni din întreaga lume. Comunitatea medicală monitorizează îndeaproape situația pentru a vedea ce se va întâmpla în următoarele luni, când va începe sezonul de gripă în emisfera sudică. Dacă gripa porcină va reveni și va provoca îmbolnăviri grave în Australia și Noua Zeelandă, acest lucru ar prefața sezonul autumnal în emisfera nordică.

Oamenii de știință lucrează acum pentru a fabrica virusul în laborator – primul pas în elaborarea unui nou vaccin care ar putea fi gata până la sosirea următorului sezon de gripă. Însă dilemele fundamentale persistă: Dacă ne canalizăm eforturile înspre crearea unui vaccin, cum va afecta acest lucru abilitatea noastră de a produce alte vaccinuri împotriva altor tulpini gripale care apar periodic, îmbolnăvind și ucigând oameni? În plus, gripa nouă H1N1 este sensibilă la inhibatorii de neuraminidază (oseltamivir și zanamivir). Deci, cum ar trebui să ne folosim de stocurile de medicamente din diverse state? Va provoca această nouă tulpină o pandemie sau va dispărea, pur și simplu? Pentru moment, o supraveghem îndeaproape și ne pregătim pentru ce-i mai rău. Trebuie să lăsăm timpul să treacă pentru a obține răspunsuri la aceste întrebări.

Așadar, ce putem face pentru a ne proteja când suntem înconjurați de atâtea necunoscute? Asemenea răcelii obișnuite, gripa se răspândește în momentul în care o persoană infectată strănută sau tușește, de asemenea, virusul poate rămâne activ pe diverse suprafețe, precum clanțele de la uși, robinete sau într-o picătură de apă sau mucus, pentru un interval de câteva minute sau câteva ore. Cea mai bună metodă de apărare, și probabil singura, este ceea ce noi numim în domeniul medical etichetă respiratorie”. Acest lucru presupune să ne acoperim gura când tușim sau strănutăm, de preferință cu un șervețel de unică folosință. Dacă nu aveți un șervețel la îndemână, strănutați sau tușiți în mâneca hainei. Sună amuzant, însă această metodă împiedică pătrunderea microbilor în aer și infectarea celorlalți. Regula numărul doi este să vă spălați pe mâini sau să folosiți dezinfectante pe bază de alcool pentru a preveni răspândirea microbilor prin contact direct și pentru a ucide virusurile rămase pe mâi nile dumneavoastră. Și, în ultimul rând, nu ieșiți din casă dacă aveți febră. Este un semn clar că organismul dumneavoastră combate un microb pe care l-ați putea transmite mai departe. Se prea poate ca aceste trei măsuri de prevenire să fie singura noastră formă de apăra re împotriva următoarei pandemii de gripă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here