Metabolismul și nutriția

Schimbul permanent de substanțe și de energie dintre organism și mediu se numește metabolism și constituie funcția fundamentală a vieții; încetarea metabolismului determină moartea organismului.

Pentru eliberarea energiei ce se găsește acumulată în substanțele alimentare, au loc în organism reacții chimice (enzimatice), în urma cărora rezultă și substanțe ce vor fi eliminate în mediul extern. Energia intrată în organism nu se pierde, ci se transformă și se întoarce în mediu sub alte forme.

  • Glucidele se găsesc în proporție mare în alimentele de origine vegetală (grâu, porumb, orez, fructe, legume, zahăr, miere), și în cantitate mai mică în cele de origine animală (lapte). In alimente, se găsesc cu structură chimică diferită: unele au moleculă mică, monozaharide (glucoză, galactoză), altele au molecule duble, dizaharide (maltoză, lactoză), și în sfârșit altele, cu molecula cea mai mare, polizaharidele (amidon, glicogen, celuloză). Glucidele nu pot fi absorbite în organism decât în urma digestiei, care le transformă în monozaharide, singurele capabile să străbată bariera intestinală, să treacă în sânge și să ajungă la ficat. Aici o parte se transformă prin sinteză în glicogen, ca substanță de rezervă, iar o altă parte trece în circulația generală pentru a fi folosite de țesuturi și organe.

Glucidele intră în compoziția citoplasmei și din ele se eliberează aproximativ 60% din totalul energiei consumată de organism (un gram de glucoză eliberează 4,1 calorii). Eliberarea de energie se face prin oxidarea glucidelor în citoplasmă și transformarea lor până la apă și bioxid de carbon. La nevoie și glicogenul de rezervă din ficat poate fi transformat în glucoză (monozaharid) și trecută în sânge pentru consum. Nivelul glucozei în sânge este menținută. Când glucidele sunt în exces, ele se pot transforma si în grăsimi și se depun ca atare în organism constant 1-1,5 grame la litru.

  • Lipidele (substanțe grase) se găsesc în proporție mare în alimentele de origine animală (unt, slănină, carne de porc) și unele fructe (alune, nuci, măsline).

Ele nu pot fi absorbite în organism decât sub forma componentelor lor, adică sub formă de glicerină și acizi grași. In tubul digestiv, lipidele sunt descompuse în glicerină și acizi grași, care trec în circulația limfatică și sangvină, resintetizând-se sub formă de grăsimi specifice omului. In citoplasma celulară sunt oxidate până la bioxid de carbon și pă, eliberându-se o mare cantitate de energie: 1 gram de grăsime eliberează 9,8 calorii. Altă parte din aceste grăsimi se depozitează ca material de rezervă în celulele adipoase de sub piele sau în jurul unor organe (rinichi, intestin etc.), de unde sunt mobilizate și folosite la nevoie.

Protidele se găsesc în alimente de origine animală (carne, ouă, lapte) și vegetală (fasole, mazăre, linte, soia etc.). Cele de origine animală se asimilează mai ușor în organism decât cele de origine vegetală.

Protidele sunt substanțe fundamentale pentru buna funcționare a organismului; ele nu pot lipsi din alimentație. Pe lingă rolul lor energetic, au în special rol plastic (formator), contribuind la creșterea organismului și la refacerea țesuturilor distruse prin funcționarea și uzura organismului. De asemenea, ele intră în alcătuirea hormonilor, fermenților, enzimelor și anticorpilor, care au rol important în funcțiile și apărarea organismului.

Moleculele mari de protide, sunt desfăcute prin acțiunea fermenților, în diferite segmente ale tubului digestiv, în aminoacizi, singura formă capabilă să străbată mucoasa intestinală și să treacă în sânge; aceștia ajung la celule și sunt folosiți pentru sinteză protidelor proprii ființei umane; prin metoda atomilor marcați s-a constatat că, în timp, toate protidele celulare sunt reînnoite; altă parte din aminoacizi sunt oxidate până la bioxid de carbon și apă, eliberându-se energie (un gram de protide eliberează 4,1 calorii) sau sunt folosite pentru sinteză glucidelor și lipidelor. Aminoacizii nu se depun sub formă de rezervă.

Apa constituie 70% din greutatea corpului unui adult, fiind repartizată în plasma sangvină, în lichidul interstițial, în limfă și în citoplasma celulară.

In tinerețe, organismul conține mai multă apă; paralel cu înaintarea în vârstă, organismul se deshidratează.

Omul adult are nevoie de aproximativ 2-2,5 litri de apă în 24 de ore.

Fără apă un om moare în câteva zile prin deshidratare, pe când fără hrană poate trăi 35-40 de zile.

Apa provine din două surse:

– din lichidele și alimentele ingerate;

– din oxidarea substanțelor organice în procesul de dezasimilație.

In organism, apa alcătuiește partea fundamentală a mediilor interne (plasma sangvină, lichidul tisular și limfa); are rol de solvent al substanțelor care se absorb prin sânge și limfă, transportă substanțele dizolvate în ea la celule, din care ia produșii de dezasimilație pe care-i duce la organele de excreție, (rinichi și piele), înlesnește toate reacțiile chimice și oxidările din organism, având rol de catalizator, și ia parte la menținerea temperaturii constante a corpului grație evaporării prin piele.

Eliminarea apei din organism se face prin rinichi (urină, aproximativ 1 500 ml în 24 de ore), și Încă 1000 ml prin piele (transpirație), prin plămâni.

  • Sărurile minerale însoțesc apa, fiind prezente în toate lichidele și celulele din organism. Ele formează cam 5% din greutatea corpului; se elimină zilnic prin urină, transpirație și fecale și sunt înlocuite o dată cu hrana, deoarece se găsesc în toate alimentele în proporții variabile. Sărurile minerale intră în organism sub formă de cloruri, fosfați, sulfați de sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier etc.
  • Vitaminele sunt substanțe organice absolut necesare desfășurării normale a proceselor vitale în organism; ele trebuie introduse o dată cu alimentele, deoarece în organism nu se sintetizează decât vitaminele D, K, și B

Vitaminele se găsesc numai în alimentele proaspete și lipsesc în cele conservate; au un rol important în procesele de asimilare a alimentelor, de creștere a organismului și servesc ca material pentru sinteză unor fermenți. Sunt substanțe catalizatoare, neavând nici un rol nutritiv și nici energetic. Se cunosc multe vitamine: A, B, B2, B, B, C, D, D, E, F, H, K, P, PP.

Fiecare vitamină are acțiune specifică, lipsa ei provocând anumite tulburări.

Rafia alimentară trebuie să cuprindă atât substanțe energetice, cât și substanțe plastice și catalitice necesare organismului.

Glucidele din alimentație trebuie să fie în cantitate de 300-400 grame pe zi, crescând la cei care depun eforturi fizice până la 500-600 grame. Necesarul de lipide este de 2-3 grame pe kilo corp în 24 de ore, crescând până la 4-5 grame în caz de activitate fizică intensă sau la cei din regiunile cu climă rece.

Nevoile de protide sunt mai crescute la copii (3,5 grame pe kilo corp în 24 de ore), decât la adulți (2 grame pe kilo corp în 24 de ore), deoarece la primii procesele plastice (formatoare) ale organismului sunt intense.

Sărurile minerale și vitaminele se găsesc în alimentele consumate. Pentru a asigura necesarul de vitamine este recomandabil să se folosească în alimentație zarzavaturi și fructe proaspete.

Nevoile alimentare sunt mai mici la oamenii de vârstă înaintată, deoarece și procesele metabolice la aceștia sunt mai scăzute.

Foto: Freepik

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here