Medicamentele sunt substanțe care pot preveni, ameliora sau vindeca diferite afecțiuni. În prezent sunt considerate tot medicamente și substanțele folosite în diferite probe funcționale, în scop diagnostic. Medicamentele pot fi naturale sau produse de sinteză.
Utilizarea unor remedii în scopul alinării suferințelor fizice ale oamenilor datează de foarte multă vreme. Remediile, la început empirice, s-au selectat treptat pe baza observării și acumulării rezultatelor. Numărul substanțelor folosite ca medicamente a crescut treptat, produselor de origine naturală adăugindu-li-se cele obținute prin semisinteză. Paralel cu dezvoltarea explozivă a chimiei de sinteză a crescut și numărul și varietatea medicamentelor sintetice, care devin precumpănitoare și au o potență farmacodinamică (un spectru de activitate) din ce în ce mai mare. Astfel, dacă în perioada 1930 – 1940 numărul medicamentelor cunoscute era de circa 30 000, în anul 1966 numărul acestora crescuse la circa 200 000 și este cu mult mai mare în zilele noastre. Pentru a înțelege ritmul creșterii numărului de medicamente este suficient să amintim numai evoluția numărului de antibiotice, substanțe extrem de larg utilizate în prezent. Astfel, în 1945 numărul de antibiotice cunoscute era de circa 30, dar 20 de ani mai târziu numărul acestora depășea 1 800. Din preparatele aflate astăzi pe piața mondială de medicamente, 70% nu erau cunoscute în urmă cu 15-20 de ani. Creșterea numărului de medicamente și apariția unor clase noi de sub stanțe, au lărgit arsenalul terapeutic, permițând tratarea unor afecțiuni ne tratabile pe vremuri. Creșterea numărului și diversificarea claselor de medicamente a adus desigur multe foloase oamenilor, dar a avut și continuă să aibă dezavantaje: creșterea numărului de efecte secundare nefavorabile, aparținând unui număr mare de interacțiuni medicamentoase greu de cunoscut și de preîntâmpinat.
