Inflamația este o reacţie de apărare la agresiunea microbilor asupra mucoasei (infecție) în care aceștia se cuibăresc, precum și o tendinţă a organismului de a combate virulența microbilor care locuiesc în mod obişnuit în căile aeriene, dar care au devenit agresivi și pun în pericol integritatea aparatului respirator din cauza scăderii relative a puterii de apărare. Frigul, praful, eforturile și alţi factori predispozanți și favorizanţi care au fost menționați, înlesnesc fixarea, dezvoltarea și acţiunea nocivă a microbilor.
Tulburările de circulație. Există împrejurări în care circulația sângelui în teritoriul plămânilor este stingherită. Încetinirea circulaţiei și creșterea presiunii sângelui într-o zonă a plămânilor poate să ducă (prin aglomerarea sângelui în vase și dilatarea acestora) la edem pulmonar, edem al mucoasei bronşice (crize de astm), la apariția de lichid în cavitatea pleurală, hemoragii întrapulmonare, hemoptizii. Aceste situaţii survin în boli ale inimii (stenoză mitrală, miocardite), sau în insuficienţa cardiacă secundară emfizemului pulmonar, astmului, silicozei, tuberculozei, sclerozei pulmonare, afecţiune cardiacă așa-numită cord pulmonar.
Alergia. În afara bolilor care au ca mecanism de producere inflamaţia prin infecţie, apar și boli alergice, cu mecanism complicat de producere.
Există indivizi deosebit de sensibili faţă de anumite substanţe (alimente, medicamente, produse microbiene și parazitare, pulberi și particule de origine animală și vegetală, precum părul, penele, fulgii, polenul). Ori de câte ori vin în contact cu acea substanță (pe cale digestivă, prin piele, prin inhalare), reacționează într-un mod neobişnuit, mai mult sau mai puţin violent. Pe lingă fenomene inflamatorii ale pielii (erupţii, prurit, urticarie), pe lângă congestionarea mucoaselor (guturai, lăcrimare), pe lîngă tulburări digestive (vărsături, diaree), pot să apară și tulburări din partea aparatului respirator ca tuse, dispnee (greutate în respiratie), expectorație, de la cele mai ușoare forme până la cele mai grave cu putinţă, care pun în primejdie chiar viața, dacă nu se intervine la timp, energic și competent.
Aceşti oameni se află în stare de alergie, iar substanțele care declanşează tulburările mentionate sunt denumite alergene. Pătrunse în organism pe diferite căi, alergenele microbiene sau de altă natură pot să provoace tulburări secretorii, congestive, inflamatorii, mecanice și să dea bronşite, pneumonii de diferite grade (acute sau cronice), spasme bronşice, astm bronşic, mergind până la fenomene de asfixie.
Fumatul. Din factorii iritanți fumul de tutun este unul din cei mai nocivi. Pe lângă alte neajunsuri (intoxicație cu nicotină și cu oxidul de carbon rezultat din arderea tutunului și a hirtiei ţigărilor, iritația stomacului, acţiunea toxică asupra vaselor sângelui și asupra inimii, favorizind apariţia infarctului miocardic și a leziunilor vasculare din toate organele), fumatul este un factor care determină, întreține și agravează iritația, respectiv inflamația mucoaselor căilor aeriene respiratorii. Nu mai vorbim de contribuția nuit de mare, dacă ar fi numai acest neajuns și ar fi suficient să determine un om civilizat aproape decisivă pe care o are la apariția cancerului pulmonar; să renunţe la acest viciu sinucigaş când încă nu este prea târziu.
