Măsuri de igienă mintală

Și în psihiatrie, ca in orice domeniu al medicinii, a preveni este mai ușor decât a trata, cu deosebirea că adoptarea unor măsuri profilactice și de igienă mintală ferește individul nu numai de apariția celor mai multe din tulburările psihice, dar îi oferă și vigoare și sănătate fizică.

Igiena mintală trebuie începută încă dinainte ca individul să-i poată aprecia virtuțile; ea trebuie să-i asigure copilului dezvoltarea unei personalități complete și armonioase, un climat psihoafectiv echilibrat, canalizându-i pozitiv energiile și aptitudinile. Depășirea perioadei critice dată de pubertate și adolescență, zguduită de crize de identitate și adaptare revine tot in sarcina familiei, care trebuie să neutralizeze potențialul exploziv al acestei perioade, netezind calea spre împlinire a viitorului tânăr.

Măsurile de igienă mintală, pe care fiecare din noi trebuie să le respecte, se referă la aspecte complexe privind activitatea zilnică, adaptarea la diverse situații noi, viața instinctivă, integrarea in microclimatul familial și socio-profesional etc.

Păstrarea capacității optime de efort profesional se poate realiza prin următoarele:

a) evitarea suprasolicitării fizice sau psihice, cunoașterea limitelor individuale, ceea ce pentru unul se desfășoară firesc, pentru altul poate fi un efort imens, peste măsura posibilităților;

b) evitarea muncii in asalt, păstrarea unui ritm constant de activitate adaptat unor particularități individuale. Ritmul somn-veghe, viteza cu care se epuizează ,,resursele” in timpul unui efort concentrat sunt deosebite de la un subiect la altul;

c) orarul de muncă regulat reduce în mod semnificativ efortul. Supraîncărcarea acestui orar, adesea inutilă la copil și adolescent, are efecte din cele mai nocive. Dorința unor părinți ca fiica sau fiul lor să fie niște personalități „polivalente” duce la epuizarea acestora și la scăderea semnificativă a performanțelor;

d) introducerea unor pauze și a unor activități cu conținut recreativ in timpul activităților profesionale „reîncarcă bateriile” cu energie psihică, oferă momentele de destindere necesare refacerii potențialului creativ;

e) alimentația rațională și completă sub raportul echilibrului intre principiile alimentare. Alimentația săracă in vitamine, săruri minerale, proteine, glucide nu va favoriza performanțele intelectuale. De asemenea, acestea nu sunt favorizate de excesele alimentare, de alimentația hipercalorică, de un regim alimentar cu mese neregulate;

f) activități profesionale variate și pregătirea prealabilă atunci când se schimbă profilul activității.

Monotonia, care va fi evitată pe cât posibil în activitățile profesionale, ca și rutina excesivă atrag după sine uzura rapidă a sistemului nervos, creează tensiune psihologică și nemulțumire.

Diversificarea activităților profesionale obligă la un efort creator de adaptare și adesea la o lărgire a sferei de cunoștințe.

Crearea unui climat afectiv corespunzător este o componentă majoră in păstrarea sănătății mintale. Intre măsurile care trebuie luate pentru aceasta se numără: măsuri cu caracter psihopedagogic privind dezvoltarea normală a copiilor. Familia cu relații echilibrate, cu părinți între care există un climat de înțelegere și dragoste reciprocă, de întrajutorare permanentă oferă cadrul propice dezvoltării copiilor. Autoritatea părinților și nu „autoritarismul”, exemplul personal constituie factorii esențiali in educație; evitarea conflictelor și traumatizării psihoafective, a carențelor afective în copilărie are consecințe atât imediate, cit și la distanță. Măsurile arătate anterior evită posibilitatea apariției unor astfel de stări. În nici un caz copii nu trebuie să fie „paratrăznetele” furtunilor familiale; evitarea conflictelor cu răsunet afectiv in familie și comunitate (loc de muncă, școală), a emoțiilor puternice și șocurilor emoționale, ca și a situațiilor de inferioritate și presiune morală. Păstrarea unor relații interumane bazate pe înțelegere, egalitate, respect reciproc atât la locul de muncă, cit și în familie constituie o măsură psihoprofilactică majoră. Câte din situațiile in care se ajunge la medic nu ar putea fi evitate prin atitudini mai comprehensive și concesii minore?; viața echilibrată și ordonată, fără excese, în care perioadele de muncă să alterneze cu relaxarea și activitățile de distracție și de odihnă activă.

Toate acestea au un rol hotărâtor în păstrarea echilibrului emoțional, oferind supape de descărcare a fiecărei stări de încordare.

Nu în ultimul rând vom nota că apariția oricărei tulburări afective necesită o prezentare imediată la medicul specialist, care poate in acest stadiu, prin măsuri uneori simple, să restabilească echilibrul vieții afective.

Psihoprofilaxia vieții instinctive este legată de măsuri care să asigure desfășurarea acesteia în cadrul social specific omului, realizând un echilibru între nevoile individuale și regulile de conviețuire socială; formarea la copil a unei conduite și a unui comportament social corespunzător și combaterea tendințelor agresive. Aceste măsuri au un rol determinant în formarea personalității individului, ca și în dezvoltarea ulterioară a unor comportamente normale. Exemplul personal al părinților și educatorilor, canalizarea corectă a tendințelor fiecărui individ, instituirea la momentul potrivit de măsuri suplimentare cu caracter educativ sunt mijloacele la modă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here