Joseph Lister și igiena din spitale

0
Joseph Lister și igiena din spitale
-Anunț-

Cea de-a doua persoană care a contribuit semnificativ la felul în care înțelegem astăzi mijloacele de transmitere a bolilor a fost Joseph Lister, un chirurg englez care lucra în cadrul dispensarului Glasgow Royal, în jurul anului 1865. Asemenea lui Semmelweis, Lister era preocupat de numărul din ce în ce mai mare de infecții fatale contractate de pacienți după operații. Chiar dacă operația se încheia cu succes, mult prea mulți pacienți mureau ulterior din cauza plăgilor infecta te. Infirmiera engleză și reformatoarea practicilor medicinale Florence Nightingale a inițiat o cruciadă de curățire și aerisire a saloanelor de spital pentru a reduce astfel rata mortalității printre pacienții care i reveneau după diverse tratamente. Însă ideile ei nu au fost privite cu ochi buni, iar majoritatea chirurgilor continuau să se agate de convingerea că infecțiile erau provocate de o miasmă nocivă.

Lister a aflat de teoria germenilor formulată de Pasteur după ce a citit o lucrare publicată de acesta din urmă despre fermentație. Lister era convins că el și colegii săi erau vinovați pentru unele dintre aceste infecții. A introdus o politică a igienei, ce le impunea tuturor chirurgilor să se spele pe mâini, să dezinfecteze instrumentele de lucru în acid carbolic (fenol) înainte de operație și să curețe rănile cu o soluție diluată de acid carbolic. De asemenea, le-a cerut chirurgilor să poarte mănuși curate în timpul fiecărei operații și să pulverizeze acid carbolic în aer, folosit la acea vreme pentru a reduce duhoarea emanată de reziduurile în putrefacție. Se considera că ar fi avut și anumite calități, precum aceea de eliminare a microbilor.

Aceste măsuri au redus simțitor numărul de infecții de la dispensarul Glasgow Royal, iar Lister a notat rezultatele politicii sale într-o lucrare consacrată, și anume Despre principiile antisepsiei în practica chirurgicală, publicată pe 21 septembrie 1867 în prestigioasa revistă de specialitate The Lancet. Spre deosebire de sărmanul Semmelweis, Lister și ideile sale au fost acceptate imediat de comunitatea medica lă, iar el a devenit un chirurg stimat și căutat. Și-a continuat munca punând bazele și dezvoltând antisepsia, iar, în 1879, apa de gură Lis terine a fost numită în onoarea lui. S-a retras in 1893, însă încă i se cerea sfatul în chestiuni importante; în 1902 a supravegheat chiar o operație a regelui Eduard al VII-lea, care se îmbolnăvise de apendicită cu două zile înainte de încoronare. Regele a recunoscut importanța măsurilor de dezinfectare implementate de Lister, adăugând că probabil nici nu ar fi supraviețuit operației în absența studiilor lui. Spusele lui nu sunt o exagerare; operația de apendicită era încă o procedură rară și adesea letală la acea vreme.

Citește și:   Uzul și abuzul de antibiotice

Asigurându-se că instrumentele medicale erau dezinfectate și că mâinile medicilor și ale asistentelor erau întotdeauna curate, Lister a revoluționat modul de a privi bolile infecțioase. Un secol și jumătate mai târziu, măsurile sale preventive continuă să fie practicate în spitalele de pretutindeni.

În lumea modernă, plină de orașe aglomerate și spitale suprasolicita te, în care întrebuințarea greșită și abuzul de antibiotice sunt practici obișnuite, realizările lui Semmelweis și Lister ne amintesc că prevenirea constituie un factor-cheie. Cea mai importantă și eficientă mă sură de prevenire a bolilor este spălatul pe mâini. Membrii companiei

Microbii sunt niște dușmani cu adevărat redutabili. În capitole le următoare vom relua vizita noastră în această corporație globală, examinând mai îndeaproape acei microbi care se transmit prin aer, alimente și apă, pe cei cu care ne confruntăm în călătoriile noastre și chiar și în propriile locuințe.

Foto: Wikipedia.org

- Anunț -

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.