Insomniile pasagere sau ocazionale

0
Insomniile pasagere sau ocazionale
-Anunț-

După cum am văzut pînă în prezent există mai multe modalități de a ajunge la insomnie și, implicit mai multe varietăți de insomnie. Insomnia variază nu numai în funcție de ora la care se produce și nu numai în funcție de perturbarea graficului normal de somn, ci variază de asemenea și în funcție de durata sa, de cauzele circumstanțiale care îi stau la origine, ca și de gradul de afectare a stării generale a celui în cauză. Insomnia ocazională este prin definiție pasageră și tot prin definiție este benignă și are la origine multiple cauze. Trebuie din capul locului de a diferenția distinct insomnia ocazională și pasageră de insomnia propriu zisă, respectiv de cea obișnuită, în oricare dintre formele ei sub care ni se prezintă aceasta. Oricui i se poate întîmpla, știm asta din proprie experiență, de a dormi prost într-o noapte oarecare. În majoritatea. cazurilor știm și de ce se întîmplă așa: cină indigestă sau copioasă, cameră supraîncălzită, abuz de medicamente stimulate sau de băuturi psiho- energizante (cafea, ceai, pepsi-cola) stare febrilă, surmenaj, febră, lipsă de activitate fizică, gînduri acaparatoare, stări emoționale deosebite, etc., etc. Tot la originea insomniei ocazionale mai pot sta și voiajurile, schimbările de domiciliu, de habitudini ca și de climă.

Să încercăm, în cele ce urmează, să sistematizăm pe principalele dintre acestea: Modificările de habitudini, așadar de obișnuințe de viață ne afectează de regulă infailibil somnul și ele țin de schimbarea patului, a dormitorului. a ambiantei sonice cu care sîntem obișnuiți etc. Pare paradoxal, dar acei care de regulă s-au obișnuit a dormi într-o ambianță sonică crescută, întîmpină dificultăți cu somnul cînd se află în mediul rural și cînd liniștea este deplină.

Modificările de climat reprezintă de asemenea o cauză constantă a insomniilor ocazionale. În special schimbările bruște de climat, prilejuite de călătoriile cu avioane supersonice, așadar de goana peste fusele orare, duc inevitabil la acest fel de insomnii. Am insistat asupra acestor aspecte în prima parte a acestei cărți. Nu trebuie însă să neglijăm faptul că pînă și un banal voiaj din București pînă la Constanța, sau de la Craiova pînă la Cluj-Napoca, se poate solda cu o insomnie de circumstanță. Știm de asemenea, din proprie experiență, că dormim de regulă prost în prima noapte de cum am sosit la mare, sau la munte, și asta tocmai din cauza schimbării relativ bruste a climatului obișnuit.

Citește și:   Cum să îți îmbunătățești somnul: 7 metode naturale și eficiente

Sedentarismul se constituie și el adesea într-o cauză a insomniilor ocazionale și asta mai ales atunci cînd lipsa de exerciții fizice afectează în mod brusc pe cei obișnuiți cu ele, sau pe cei care desfășoară în acest context activități intelectuale deosebite. În acest fel se dereglează ritmica obișnuită a somnului. Cei care au avut neșansa unor spitalizări, știu din proprie experiență că somnul este precar, prost echilibrat și de proastă calitate, atunci cînd din diverse motive (o fractură, de exemplu) sînt obligați ă sta țintuiți la pat, chiar dacă nu sînt chinuiți de febră sau de dureri.

Anumite medicamente ca și anumite bduturi psihoenergizante pot și ele deteriora în mod pasager somnul. In categoria medicamentelor intră acelea tonifiante, apoi aspirina ca și fortifiantele pe bază de fosfor. Tot în această categorie mai intră și preparatele cortizonice, ca și acelea bacteriostatice, folosite în tratamentul tuberculozei. În sfîrșit, tot în categoria medicamentelor care mai perturbă somnul se află și medicamentele anorexigene, respectiv care taie pofta de mîncare și care reprezintă baza tratamentului medicamentos al obezității. ca și modernele pilule de bronzat pielea. În categoria băuturilor psihoenergizante intră cafeaua, ceaiul și băuturile răcoritoare pe bază de cola. Alcoolul și el trebuie avut în vedere, deoarece acesta este de regulă hipnogen, în sensul că provoacă la un moment dat nevoia imperioasă de somn, dar somnul obținut pe această cale, este extrem de scurt și amputat de treziri spontane, durabile.

Surmenajul reprezintă o cauză constantă a insomniilor ocazionale. De altfel, este și firesc ca un efort intelectual îndelung sau scurt dar intensiv, să creeze dificultăți la adormire și asta pentru motivul că aceste activități acutizează concentrarea, or, concentrarea prin definiție trebuie să se estompeze sau să se destrame în perioada premergătoare somnului. Subliniem faptul că dacă aceste eforturi continuă zile și săptămîni în șir, se crează premisele contractării unei insomnii care, de data aceasta, nu mai intră în categoria insomniilor benigne.

Citește și:   Nocivitatea somnului in minus, ca și a celui în plus

Diverși factori generatori de angoasă pot de asemenea să stea la originea insomniilor ocazionale. În această categorie intră iminenta unui examen, un deces survenit în familie, alte probleme afective acaparatoare de moment. diverse probleme profesionale, șocuri, spaime, stările de excepție etc. etc. Bineînțeles cînd factorul în cauză dispare, somnul se restabilește intrind în ritmul său normal. Se pare că explicația științifică a insomniilor ocazionale ține printre altele și de o suprasolicitare a glandelor suprarenale, care adeseori survine în atari situații, fapt ce se soldează cu un exces de secreție pe linie de adrenalină. În nici într-un caz nu vom considera o insomnie ocazională ca fiind dramatică. Credința că o noapte de nesomn atrage după sine perturbări serioase în funcționalitatea organismului este falsă. Studii urmărind acest obiectiv au demonstrat că o noapte albă, saturată prin definiție de gînduri negre, nu reprezintă garanția certă a unei zile obligatoriu pierdută. Această noapte urmată de un duș reconfortant, de o cafea și de un efort volitiv, se poate solda cu parcurgerea zilei în ritmul obișnuit de lucru. Drama insomniei nu ține de consecințele ei somatice, corporale, cum se crede în mod obișnuit, cât de cele psihologice.

O primă categorie de insomnici își vede compromisă iremediabil ziua ce urmează nesomnului, făcînd din acest motiv un veritabil complex de ineficiență. Aceștia sint, într-adevăr, insomnici bolnavi. Cei din a doua categorie dorm scurt, dar totuși bine, motiv pentru care se simt în stare, și chiar doresc, în compensație, să ia ziua în coarne”, adică pieptiș și, ca atare, nu fac complexul mentionat. Pe aceștia, firește, nu îi vom considera bolnavi. În timp ce cei din prima categorie se consideră privați de somn, cei din a doua se consideră, la rîndul lor doar dezavantajați. La drept vorbind, așa-numitul complex al inficienței de care fac atîta caz unii bolnavi insomnici, și asta nu pe alte motive, cât pentru a-și dramatiza suferința, nu are baze științifice reale, din moment ce experiențe efectuate în acest sens au clarificat lucrurile. Experiente efectuate pe loturi de voluntari, cărora timp de 2-3 nopți somnul le-a fost întrerupt în mod deliberat și de mai multe ori, în comparație cu loturi de voluntari martor cu somn normal, deci care nu a fost perturbat, au indicat în mod cert că performantele fizice sau intelectuale ale subiecților din ambele loturi au fost sensibil egale la sfîrșitul experienței. De unde se poate trage concluzia, că insomnia este întreținută mai mult de deteriorarea intelectuală și psihologică ce urmează unei nopți de nesomn, decât de cea somatică.

Citește și:   Insomniile ușoare

Photo by Giorgio Trovato on Unsplash

- Anunț -

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.