În mod justificat s-ar putea privi boala ca un eșec al medicinii, al medicinii omului sănătos, iar boala cronică ca un ultim act al unei drame, care a început cu mulți ani înainte, în mod ascuns, prin acțiunea unor factori nocivi multipli, care țin atât de mediul ambiant, cit și de stilul de viață al fiecăruia, de erorile (știute ori neștiute) pe care fiecare le face față de propria-i sănătate. De aceea este foarte regretabil să ajungem să tratăm boli cronice ca: bronșite cronice însoțite de emfizem pulmonar după tabagism, hepatite cronice după abuz de alcool, insuficiență cardiacă la un vechi hipertensiv ignorat etc.
Pentru aceste motive, preocuparea primordială a medicinii moderne este să intervină activ în apărarea sănătății, Înainte de a se ajunge la finalul, uneori dramatic, al bolii. Obiectivele medicinii omului sănătos constau În promovarea acelor factori și condiții care asigură oamenilor o sănătate deplină și Îndelungată, care prelungește durata Vieții active și fac ca bătrânețea să vină cât mai târziu și cu o gonzație cât mai atenuată a scăderii capacității de muncă.
Concret, medicina omului sănătos urmărește Bă realizeze aceste obiective prin acțiuni cu finalitate preventivă. Astfel: — promovarea măsurător de igienizare a mediului Înconjurător, a localităților In care trăiește și muncește omul, pentru a face acest mediu cât mai favorabil sănătății:
— formarea unor deprinderi igienice (educația igienică) la fiecare persoană, folosind toate mijloacele de cultură și educație, Începând cu școala, reviste, conferințe, cărți. Într-un sens mai larg, formarea unei culturi sanitare, ceea ce încearcă să fie și lucrarea de față ca o contribuție la acest important obiectiv. Sănătatea nu se vinde în farmacii, ci se asigură prin depinderi igienice: igiena alimentară, igiena muncii fizice, igiena muncii intelectuale etc.;
— Îmbunătățirea condițiilor de mediu la locul de muncă și aplicarea tuturor măsurilor care privesc protecția muncii;
— aplicarea unui complex de măsuri pentru dezvoltarea normală, fizica și mintală a copiilor, începând cu supravegherea femeii în timpul sarcinii și continuând cu cea a copilului și a adolescentului. Protecția gravidei și a fătului de influența oricăror factori vătămători (infecțioși, toxici, emoționali, traumatici) se Înscrie printre măsurile care asigură nașterea unui copil normal și sănătos;
— punerea în paloare a culturii fizice (gimnastică, sport) a excursiilor și a vieții în aer liber, folosirea factorilor naturali de Întărire a organismului: aer, soare, munte, mare; promovarea unei alimentații raționale, științifice, cu combaterea atât a exceselor alimentare, cât și subnutriției, a dezechilibrului In utilizarea tuturor factorilor nutritivi, a preparării greoaie ori complicate a alimentelor, erori care pot să ducă la boli de nutriție ale tubului digestiv; măsuri de depistare precoce a unor anormalități și tendințe morbide, Înainte ca acestea să se exprime prin suferințe și boala declarată.
În virtutea acestui concept modern, medicul de astăzi nu mai așteaptă să-i vină bolnavii în cabinet, ci caută să-i depisteze in mod active : în școli, la locul de muncă, în familie și într-un stadiu cât mai precoce al anormalității. Se realizează astfel o depistare foarte precoce a unor boli, În stadiul lor începător și curabil Când se pot lua măsuri corective din timp, Înainte de a apărea agravări sau situații incurabile. In acest mod se poate depista o predispoziție la diabet, o arterioscleroză în stadiul precoce, o hipertensiune arterială „la limită” etc.
Astfel de obiective au devenit în prezent realizabile prin programele de control preventiv al populației, în primul rând al persoanelor „cu risc“, prin depistări în masă (denumite și „screening“). În acest scop se folosesc, pe lingă examenul clinic, teste de laborator și alte tehnici de explorare, prin care se pot depista, la un nivel mult mai profund și sensibil, biochimic și chiar molecular, cele mai incipiente anormalități.
In acest cadru se situează și examenele medicale periodice ale muncitorilor, prin care se urmărește un control riguros al stării lor de sănătate și depistarea cit mai precoce a unor stări morbide ca: boli cardiovasculare, cancer incipient (În stadiul zero), boli de nutriție și digestive etc.
În țara noastră s-au elaborat și pus în aplicare programe pe termen lung pentru depistarea și combaterea celor mai frecvente boli: cardiovasculare, cancer, boli psihice, boli de nutriție etc.
Se. tinde astfel ca medicina modernă să facă un mare pas înainte, asumând-și din ce In ce mai mult un rol preventiv, de control Șl apărare a sănătății, În contrast cu vechea medicină, care se adresa bolii declarate.
Medicul de astăzi iese din ce în ce mai mult din izolarea sa, din cabinetul său de consultații, din „turnul de fildeș” al tehnicității de spital, pentru a descinde pe teren, acolo unde se nasc și se răspândesc bolile. Un astfel de medic devine din ce în ce mai mult un consilier pentru toate activitățile umane care pot afecta sănătatea, un consilier al sănătății. Sfatul său va trebui ascultat În toate problemele care privesc mediul înconjurător și unde pot apărea factori de risc pentru sănătatea omului.
În toate aceste acțiuni însă, medicul nu poate opera singur, pentru apărarea sănătății oamenilor, fără contribuția altor factori importanți, sociali și economici și mai ales fără contribuția fiecărui individ. Sănătatea este mai mult decât o problem pur medicală: ea angajează răspunderea întregii societăți.
„Trebuie să știm ce nu trebuie să facem pentru noi înșine” și În acest scop o bună cultură sanitară are o valoare incomensurabilă.
Acesta este În definitiv și scopul acestei lucrări și anume, de a utiliza toate cunoștințele actuale, pentru apărarea sănătății, căci, așa cum spunea Paul Valery, „medicina înseamnă toate științele în serviciul omului”.
Se tinde astfel ca medicina modernă să facă un mare pas înainte, asumând-și din ce In ce mai mult un rol preventiv, de control șl apărare a sănătății, în contrast cu vechea medicină, care se adresa bolii declarate.
Medicul de astăzi iese din ce în ce mai mult din izolarea sa, din cabinetul său de consultații, din „turnul de fildeș” al tehnicității de spital, pentru a descinde pe teren, acolo unde se nasc și se răspândesc bolile. Un astfel de medic devine din ce în ce mai mult un consilier pentru toate activitățile umane care pot afecta sănătatea, un consilier al sănătății. Sfatul său va trebui ascultat În toate problemele care privesc mediul înconjurător și unde pot apărea factori de risc pentru sănătatea omului.
