Este incapacitatea de a realiza un act sexual datorită lipsei erecției.
Impotența are rareori o cauză endocrină. De obicei are o cauză psihologică, fiind o tulburare de comportament.
În circa 10% din cazuri contribuie factori hormonali, aceste situații putând fi corectate spectaculos prin tratament endocrinologic. Astfel, impotența apare precoce, semnalând debutul diabetului zaharat și al bolii Cushing.
De asemenea, însoțește orice boală a testiculului sau a centrilor hipotalamo-hipofizari care controlează activitatea testiculului, în cazul în care în cursul acestei boli nivelul hormonilor sexuali masculini din circulație coboară sub concentrația prag absolut necesară pentru realizarea erecției spontane. Administrarea de testosteron sau dihidrotestosteron corectează totdeauna impotența în aceste cazuri cu insuficiență orhitică (testiculară).
În celelalte cazuri, majoritare, de importanță psihogenă, există erecții spontane fără nici un tratament, dar în afara actului sexual. În aceste situații este necesar un tratament psihocomportamental.