Importanta culturii plantelor hortiviticole pe linga casa

0
Importanta culturii plantelor hortiviticole pe linga casa
-Anunț-

Importanta culturii plantelor hortiviticole pe linga casa

Cultura legumelor, pomilor şi vitei de vie pe lîngă casă este o îndeletnicire veche în țara noastră. Ca importanță și mod de organizare preocupările au evoluat în timp, grădinile devenind o necesitate vitală cu multe valente de ordin economic, social și alimentar.

Din punct de vedere economic se asigură periodic sau permanent necesarul de fructe, struguri şi după cum s-a mai arătat la stabilirea sortimentului de legume ce se va cultiva în jurul casei se va tine seama de existenta unei surse de apă pentru irigat. De asemenea, în stabilirea sortimentului de legume un rol însemnat îl are și tradiția, membrii familiei avînd mai multă îndeminare pentru speciile de legume tradiționale în zona respectivă. Un alt criteriu important la stabilirea structurii sortimentului de legume este forta de muncă de care dispune familia respectivă. În raport de aceasta se stabileşte suprafața ce trebuie să fie ocupată de culturile intensive care cer multă muncă, de exemplu: tomatele, ardeii, vinetele, fasolea pentru păstăi, castraveţii și altele și se păstrează un echilibru între proporția culturilor timpurii, de vară şi toamnă pentru a face față la volumul de muncă cerut de aceste culturi.

Culturi succesive și intercalate

Prin culturi succesive se înțelege efectuarea pe acelaşi teren, în acelaşi an, una după alta, a două sau mai multe culturi de legume. Prin culturi intercalate se înțelege efectuarea pe acelaşi teren, deodată, a două sau mai multe culturi.

Ele se mai numesc şi culturi asociate. Culturile succesive şi intercalate constituie sistemul cel mai rațional de folosire a terenului cu culturi legumicole, întrucât acesta este ocupat integral aproape în tot timpul anului, inclusiv în sezonul de iarnă, cînd spanacul, salata, ceapa verde ş.a. se pot extinde pe cea mai mare parte din suprafaţă.

Citește și:   Cultura morcovului

Prin aplicarea acestei metode de culturi se realizează producţii şi venituri maxime pe unitatea de suprafață, legume pentru consum, în stare proaspătă și prelucrată în gospodărie. În același timp trebuie să remarcăm și faptul că aceste produse se realizează printr-un efort redus și o muncă plăcută pe care o fac toti membrii familiei.

Din punct de vedere social, cultura plantelor pe lîngă casă constituie un atribut al condițiilor intime, familiale de viață, iar cadrul și ambianta care se creează întăresc unitatea căminului şi măresc ataşamentul şi dragostea faţă de familie, societate și patrie.

Din punct de vedere alimentar, importanța consumlui de fructe şi legume este recunoscută dat fiind conținutul pe care îl au în zaharuri, acizi, grăsimi, substante proteice, vitamine, săruri minerale etc. ușor asimilabile. Fructele şi legumele asigură o bună parte din energia necesară organismului.

Cunoscînd că valoarea alimentelor se exprimă în calorii iar cantitatea utilă depinde de vîrsta și greutatea corpului, mediul de viață, efortul în muncă etc. s-a stabilit că pentru un adult cu activitate sedentară sînt necesare în 24 ore, alimente care să furnizeze circa 2500 calorii; în cazul unei munci fizice uşoare, acest necesar crește la circa 2 800 calorii; la o muncă cu efort mai mare este nevoie de circa 3 300 calorii iar în cazul muncilor grele, valoarea alimentelor trebuie să însumeze circa 4 000 calorii. Pentru ceilalți factori care influenţează volumul caloriilor se adaugă sau se scade 300%.

Din componentele folosite în alimentație, glucidele (zaharurile) sînt cele mai importante, trebuind să asigure 55-65% din energie. Puterea calorică a 1 kg din principalele fructe și legume oscilează în jurul următoarelor valori: la mere, 640 calorii; pere, 700 calorii; piersici, 500 calorii; prune, 800 calorii; căpşune, 450 calorii; cireș, 700 calorii; vişine, 630 calorii; nuci, 7 500 calorii; struguri, 780 calorii. Faţă de aceste valori şi necesarul de calorii, s-a stabilit ca anual, omul matur trebuie să consume circa 100 kg fructe şi 200 kg legume și cartofi. Obiectivele care se urmăresc prin cultivarea suprafetelor de lîngă casă sînt:

  1. Obţinerea unor producții mari la unitatea de suprafaţă şi într-un sortiment cît mai variat. În acest sens se va urmări asigurarea unui conveier varietal atît la plantele perene cît şi la culturile anuale.
  2. Asigurarea unor condiții cît mai plăcute pentru odihnă şi destindere prin muncă, pentru toți membrii familiei.
  3. Realizarea unor venituri suplimentare, din valorificarea surplusului de producție. În zona necooperativizată această sursă poate deveni principală dacă nu chiar unică, pe lîngă veniturile realizate din alte activitaţi.
  4. Formarea simțului estetic şi de bună gospodărire. Aceasta impune o sistematizare, parcelare în detaliu, o asociere chibzuită și ordonată a culturilor precum şi o întreţinere perfectă a terenului și plantelor. Căutînd a răspunde unor asemenea deziderate prin eforturi proprii, omul se autoeducă în timp iar rezultatele se văd în întreaga sa activitate socială.
  5. Culturile făcute pe lîngă casă permit și unele observații sau experiențe de amator privind comportarea plantelor din diferite specii şi soiuri în condițiile unei agrotehnici diferențiate. Cu un anumit nivel de pregătire teoretică și tehnică se pot încerca hibridări, consangvinizări, reproducerea mutațiilor valoroase etc.
Citește și:   Cultura spanacului

Mulți dintre biologi, creatori de noi soiuri și-au început activitatea în grădina de lîngă casă. La noi în tară, exemplu grăitor în acest sens au dat Rudolf Palocsay a cărui grădină a constituit nucleul actualei Stațiuni de cercetări horticole din Cluj. Observaţii şi încercări pentru îmbunătățirea sortimentului fac în grădinile lor şi Ion Munteanu din Sibiu, Ilie Popa din Sighişoara, Dr. Bérczi Andrei din Oradea etc.

Legislația noastră prevede atribuirea unor suprafete de teren și loturi în folosință familiștilor – membri ai cooperativelor agricole de producţie; la orașe este indicată folosirea terenurilor temporar virane iar în zona necooperativizată se recomandă organizarea de grădini familiale, care să producă legume și fructe atît pentru nevoile proprii cît şi pentru piață.

În cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceauşescu ținută în ziua de 17 octombrie 1975 la Consfătuirea de lucru a C.C. al P.C.R. se trasează sarcini pentru valorificarea intensivă a loturilor deținute de populație, acestea constituind o sursă importantă pentru îmbunătățirea aprovizionării proprii și generale a populaţiei, pentru sporirea fondului de stat.

În toate cazurile valorificarea intensivă a terenului este ajutată şi stimulată de stat prin semințe, material săditor, asistență tehnică și fitosanitară, îngrăşăminte, unelte etc., precum şi prin contractarea sau achizitionarea la prețuri remuneratorii a producției excedentare. În țara noastră, gospodăriile populației din zona cooperativizată şi cea necooperativizată, dețin din suprafața agricolă 10,8%. Din această suprafață, 3400 sînt cultivate cu legume, pomi şi viţă de vie. In toate cele trei ramuri, sortimentul se reînnoieşte şi diversifică de la an la an, iar agrotehnica se îmbunătăţeşte continuu.

În pomicultură, gospodăriile populației au contribuit substantial la fondul centralizat al statului. Contribuții mai mici dar superioare cotei parte pe care o deţin din suprafaţă, s-au înregistrat şi în viticultură şi legumicultură. Există posibilități ca producțiile din gospodăriile populației să sporească în continuare dar pentru aceasta este necesară o îndrumare permanentă şi competentă în vederea valorificării intensive a terenurilor de pe lîngă casă. Pe acest considerent ne-am propus elaborarea acestei lucrări, adaptînd culturii pe lîngă casă tot ce este nou în sortiment, agrotehnică şi organizare.

Citește și:   Cultura Usturoiului

Image by wirestock on Freepik

- Anunț -

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.