Hemoragii a căror sursă de producere se află în tubul digestiv, ele pot fi superioare (DINTRE.D.S.) când sediul leziunii responsabilă de sângerare se află până la valvula ileocecală și inferioare (DINTRE.D.I.) când sursa lor de producere se află dincolo de valvula ileocecală.
Modul lor de exteriorizare este sub forma de vărsătură cu sânge în cele superioare și se numeşte hematemeză sau sub formă de scaune negre ca păcura, lucioase, numite meleno.
DINTRE.D.I. se exteriorizează sub formă de sânge în scaun, ce poate fi de la roșu aprins la maroniu sau chiar negru, confundându-se cu melena din DINTRE.D.S.
Modul de exteriorizare va depinde de viteza de tranzit intestinal; cu cât acesta va fi mai lent, cu atât sângele va fi mai închis la culoare, cu cât va fi mai rapid, acesta va fi colorat mai deschis. De asemenea, sediul leziunii în DINTRE.D.I. va influenţa culoarea sângelui pierdut: cu cât aceasta va fi situată mai jos adică spre regiunea anală, cu atât va fi sângele mai roșu aprins sau „proaspăt“. Este necesar un minimum de 8 ore de tranzit intestinal pentru ca sângele să devină negru și un minimum de 60 ml sânge în tractul digestiv pentru ca fecalele să devină negre.
Hemoragiile digestive superioare (DINTRE.D.S.)
Trebuie diferenţiate vărsăturile cu sânge de obicei digerat ca „zațul de cafea” (hematemeza) de hemoptizie, adică expectorarea sângelui roşu aerat, o dată cu tusea, hemoragie care survine în boli respiratorii (cancer pulmonar, tuberculoză pulmonară). De asemenea, trebuie diferenţiate expistaxisul înghițit, sângerarea nazală de obicei dintr-o , pată vasculară“ situată în mucoasa nazală. Istoria recentă a sângerării nazale va elucida problema.
Simptomele clinice și efectele hemoragiei asupra organismului vor depinde de cantitatea de sânge pierdut în timp, de rapiditatea hemoragiei (la o pierdere foarte rapidă, moartea poate surveni la 1500 ml sânge) și de concentraţia hemoglobinei înainte de a începe hemoragia. Bolnavii cu anemii preexistente hemoragiei vor fi mai afectați decât cei fără anemii.
DINTRE.D.S. sunt uşoare (sub 750 ml sânge și pînă la 1 250 ml), moderate (cu pierderi între 1 250-1 750 ml) și severe, când pierderea poate atinge 2000 și peste 2500 ml.
Hemoragiile digestive se însoţesc de creşterea pulsului, scăderea tensiunii arteriale, răcirea extremităţilor, transpirații profuze, leşin sau lipotimie, fenomene care pot fi uşoare în DINTRE.D.S., dar pot să ajungă până la prăbuşirea tensiunii arteriale la zero, cu stare de şoc și moarte în cele severe.
Evoluția este imprevizibilă, accidentul fiind o urgență de cea mai mare gravitate, impunând internarea în spital și urmărirea de către o echipă medico-chirurgicală.
Bolile cele mai frecvente sunt ulcerul gastro-duodenal, unde sângerarea repetată sau unică foarte severă este indicație chirurgicală majoră, ruperea varicelor esofagiene din cadrul cirozelor hepatice, ce se tratează fie medical prin sclerozare, fie prin ligaturare chirurgicală, cancerul gastric, a cărui indicaţie este strict chirurgicală. Din ce în ce mai des se întâlneşte în istoricul bolnavilor cu DINTRE.D.S. administrarea unor medicamente ca: aspirină, corticosteroizi, antiinflamatoare ca fenilbutazona, indometacina, anticoagulante, antihipertensive ca rezerpina. Tumorile esofagiene, herniile gastrice transhiatale, bolile de sânge ce privesc coagularea, bolile de sistem ca leucemiile pot provoca aceste hemoragii. Important este ca imediat ce au apărut fie scaunul negru însoțit sau nu de leşin sau lipotimie, fie vărsăturile cu sânge, bolnavul să fie transportat la spitalul teritorial, deoarece evoluţia DINTRE.D.S. este imprevizibilă, putând tot atât de bine să se oprească, dar și să ducă în foarte scurt timp la deces prin șoc hemoragic ireversibil.
Hemoragiile digestive inferioare (DINTRE.D.I.)
Apariţia sângelui roșu aprins la sfârşitul scaunului este de obicei expresia unei afecțiuni hemoroidale. Bolnavul trebuie să ştie însă că o bună parte din hemoroizi sunt simptomatici, fiind expresia unor alte boli colonice ca tumori rectale, polipi, rectocolită, boala Crohn. Repetarea sângerării la sfârşitul scaunului poate duce chiar în oazul unor hemoroizi fără alte afecţiuni colonice, la anemii severe și invalidante. Bolnavul va fi obligatoriu examinat complet de medic prin tact rectal, rectoscopie și examen radiologic al colonului prin clismă baritată. Indicaţia de tratament medical sau chirurgical va fi făcută numai de medic, după efectuarea acestor examinări.
Alte cauze ale DINTRE.D.I. sânt cancerele colonice, polipii colonului, diverticulii colonici, cele două afecţiuni inflamatorii nespecifice ale colonului: rectocolita ulceroasă și boala Crohn colonică. Mai menționăm: cauze infecțioase, legate însă de diarei acute cu sânge roşu abundent în scaun ca în cazul dizenteriilor atât bacteriene, cât și parazitare, cum este cea dată de Entamoeba histolitica.
Există și unele anomalii vasculare fie moştenite, fie dobindite și care se caracterizează prin fistule arterio-venoase în peretele colonului, putând să dea hemoragii digestive inferioare. Cele dobândite, se diagnostichează greu și numai prin arteriografie în timpul sângerării.
Sângele care apare cu cheaguri, amestecat cu scaun sau între scaune, în cantități variabile, în mod repetat, trebuie obligatoriu să atragă atenţia bolnavului să se adreseze medicului pentru investigarea completă a acestei hemoragii.
