Este determinată de ruptura unui vas al mucoasei pituitare, ruptura interesând teritoriul anterior al fosei nazale, cel mai frecvent zona petei vasculare descrisă de Kisselbach, provenită in porțiunea anterioară și inferioară a septului nazal sau în jumătatea posterioară a fosei nazale dintr-o ramură a arterei sfeno-palatine. Cauzele epistaxisului pot fi locale prin traumatism (scărpinat sau lovitură în zona petei vasculare) sau prin plăgi ale mucoasei pituitare, prin traumatisme cranio-faciale (lovituri aplicate pe nas sau căderi pe nas). Cauzele generale ale epistaxisului sunt bolile cardiovasculare (hipertensiunea arterială sistemică fiind cauza cea mai frecventă a epistaxisului, după vârsta de 40 de ani). Emfizemul pulmonar, bolile de ficat și de rinichi, tumorile nasului și sinusurilor, intoxicațiile, bolile infectocontagioase, bolile de sânge cum ar fi leucemiile, bolile vaselor cum ar fi teleangectazia familială etc.
Tratamentul constă in măsuri generale de calmare a bolnavului și a anturajului, deschiderea gulerului cămășii, slăbirea centurii, așezarea bolnavului într-o poziție potrivită, fie șezând cu bărbia aplecată în piept sau, dacă bolnavul are tendință să leșine, culcat pe partea care sângerează. Măsurile pentru oprirea hemoragiei sunt locale (esențiale și singurele necesare in epistaxisul de cauză locală), constând in compresiunea petei vasculare cu degetul prin intermediul aripii nasului, manevră ce poate fi efectuată de bolnav sau de cineva din anturajul acestuia; alteori se comprimă pata vasculară prin intermediul unui tampon introdus in fosa nazală, tampon de vată înmuiat in soluție hemostatica de antipirină 10% (un comprimat de antipirină la o linguriță de apă hemostatică de antipirină 10%(un comprimat de antipirină la o linguriță de apă călduță). Dacă aceste măsuri simple nu opresc hemoragia, este necesară prezentarea de urgență la medic pentru aplicarea unor măsuri mai speciale, cum ar fi cauterizarea chimică cu perlă de nitrat de argint a vaselor care sângerează, tamponamentul anterior al fosei nazale cu meșe de tifon îmbibate în soluție uleioasă (oleu eucaliptolat 2%) sau tamponament posterior combinat cu tamponament anterior in cazurile mai grave, la nevoie recurgându-se la ligaturi vasculare (ligatura arterei carotide externe in regiunea cervicală sau ligatura arterei maxilare interne, ligatura arterelor etmoidale anterioare).
Măsurile terapeutice generale urmăresc scăderea valorilor tensionale crescute spre cifrele normale la hipertensivi, esențială fiind administrarea unui diuretic intravenos cu acțiune rapidă (furosemid), asociat cu administrarea unui hipotensor cu acțiune rapidă și un sedativ. In cazurile de tulburări de coagulabilitate sangvină (hemofilie) se procedează la administrarea de medicamente specifice acestor afecțiuni. Cazurile de anemii grave instalate in urma unor epistaxisuri abundente cu golire rapidă a patului vascular, cu leșinuri repetate la cea mai mică tentativă de ridicare a pacientului la verticală, cu paloare accentuată și scăderea valorilor hemoglobinei sub 6 g% in sânge necesită măsuri de reanimare care urmăresc umplerea rapidă a patului vascular și refacerea parțială a masei de sânge pierdut, prin transfuzie de sânge izogrup, izo Rh, tratament ce se poate realiza numai într-un serviciu medical de specialitate.
