Grupele sangvine

Pe suprafața hematiilor se află numeroase antigene, numite aglutinogene. Nu toate persoanele au aceste antigene. După prezența sau absența acestora, populația poate fi împărțită în grupe sangvine.Mai multe grupe sangvine formează un sistem sangvin. Există nouă sisteme sangvine din care cele mai cunoscute sunt: sistemul A0B (A, zero și B) și sistemul Rh.

Sistemul A0B.

Acest sistem, descoperit în 1901 de către Landsteiner, cuprinde patru grupe sangvine, clasificate în funcție de prezența sau absența aglutinogenelor A și B. Aceste antigene administrate altei persoane pot determina apariția în plasma acesteia a unor anticorpi specifici numiți aglutinine.

Grupa 0 (zero) sau I cuprinde toți oamenii ce nu au pe memebrana hematiei nici antigenul A nici antigenul B. În plasma acestor persoane se găsesc anticorpi anti A (aglutinina alfa) și anticorpi anti B (aglutinina beta).

-Grupa A sau II cuprinde persoanele care au pe membrana hematiei aglutinogenul A;în plasma acestora se găseșta numai aglutinina beta .

-Grupa B sau III cuprinde toți oamenii cu aglutinogenul B pe membrana hematiei, iar în plasma lor se găsește aglutinina alfa.

-Grupa AB sau IV cuprinde indivizii ce au pe membrana hematiei și aglutinogen A și aglutinogen B. În plasma acestora nu se găsesc nici aglutinina alfa, nici aglutinina beta.

Aglutinina alfa nu poate coexista cu aglutinogenul A, deoarece s-ar produce reacția antigen- anticorp, ceea ce ar determina hemoliza, dacă reacția se produce în organism sau aglutinarea hematiilor, dacă reacția are loc pe lamă sau în eprubetă. În mod similar, aglutinina beta nu poate coexista cu aglutinogenul B.

În practica transfuziei trebuie să se țină cont de aglutinogenul donatorului și de aglutinina primitorului. Potrivit acestei reguli a transfuziei, persoanele din grupa 0 (fără aglutinogen), pot dona sânge oricui și sunt donatori universali. Persoanele din grupa A pot dona grupelor A și AB, cei din grupa B pot dona grupelor din B și AB, iar cei din grupa AB (lipsiți de aglutinine), pot primi de la orice altă grupă și sunt primitori universali. Această regulă este valabilă în transfuziile mici, de până la 500 ml sânge. Transfuziile de cantități mai mari de sânge se vor face numai în cadrul aceluiași grup (izogrup).

Sistemul Rh.

În afară de aglutinogenul A și B, pe membrana hematiilor s-a mai evidențiat un antigen, comun omului și maimuței Rhesus ce a fost denumit factorul Rh. Acest factor este prezent la 85% din populația globului care sunt considerați Rh pozitivi și lipsește la 15% – care sunt Rh negativi. În mod natural, plasma persoanelor Rh negative nu conține aglutinine anti Rh. Ei pot însă fabrica aceste aglutinine dacă primesc sânge Rh pozitiv. Prin transfuzii repetate de hematii Rh pozitive la persoane Rh negative, aceșia din urmă se imunizează față de antigenul Rh, adică fabrică anticorpi anti Rh care vor ataca hematiile Rh pozitive și vor provoca accidente transfuzionale. În mod similar, o mamă Rh negativă având o sarcină Rh pozitivă (de la un soț Rh pozitiv), copilul este Rh pozitiv. Prima sarcină se desfășoară normal. La naștere, hematiile fătului trec în sângele mamei și determină fabricarea de către aparatul imun al acesteia a anticorpilor anti Rh. La a doua sarcină Rh pozitivă aglutininele anti Rh trec prin placentă de la mamă la făt și are loc reacția antigen-anticorp ce pune în pericol viața acestuia.

-Anunț-

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here