După cum s-a arătat in articolele anterioare, Secenov a demonstrat, că cel mai bun mijloc pentru restabilirea forțelor şi capacității de muncă este nu odihna pasivă, ci cea activă, în care lucrează muşchi, care anterior nu au participat de loc sau au participat puțin la mişcări. Experiențele lui I. M. Secenov explică demonstrativ acțiunea utilă a exercițiilor fizice, special alese, în timpul scurtelor pauze din cursul zilei de muncă. Aceste aşanumite pauze de cultură fizică se reflectă foarte favorabil asupra sănătății muncitorilor și asupra capacității lor de muncă, reduc traumatismul și rebuturile în producție. Se pot aduce numeroase exemple de creștere a productivității muncii în acele întreprinderi în care gimnastica se efectuează cu regularitate în timpul pauzelor în muncă.
La fel de favorabil acționează și gimnastica introductivă de 5 minute înainte de începerea lucrului. Ea micşorează timpul de „intrare în ritmul de muncă”,ajută muncitorului să intre rapid în ritmul necesar al operațiilor de muncă. După gimnastica introductivă, treaba merge mai uşor și este mai puțin obositoare. Complexele de exerciții pentru gimnastica introductivă și pentru pauzele de cultură fizică trebuie să fie alese de instructorul specialist, în funcție de felul muncii. Pentru aceasta trebuie să se țină cont de poziția corpului în timpul muncii și de faptul că în timpul lucrului unele grupe musculare sînt supuse la un efort mai mare, în timp ce alte grupe musculare participă puțin sau nu participă de loc la mişcări. Astfel, bunăoară, munca strungarilor, frezorilor, a celor care lucrează la raboteză, strunguri revolver, maşini de găurit, și a reprezentanților unei serii de alte profesiuni este legată de o încordare prelungită a muşchilor trunchiului și picioarelor. De aceea, persoanelor care îndeplinesc asemenea munci li se recomandă ca în timpul pauzelor de cultură fizică să execute exercițiile legate în special de munca celorlalți mușchi:
1) extensie lentă cu respirație profundă;
2) sărituri sau alergare pe loc;
3) relaxarea muşchilor de la mîini şi picioare;
4) flexiuni şi rotații ale trunchiului;
5) exerciții de precizie a mişcărilor și atenției.
Dacă munca se efectuează şezînd, pentru pauza de cultură fizică trebuie alese exerciții legate mai ales de mişcările muşchilor picioarelor și trunchiului. Dacă munca este legată de mişcarea permanentă a mîinilor, în timpul pauzei de cultură fizică trebuie acordată odihna miinilor şi puși în acțiune mușchii trunchiului și ai picioarelor ş. a. m. d.
Este de dorit ca exercițiile se schimbe în fiecare 10-15 zile, exercițiile trebuind să devină dince în ce mai complexe, avînd însă grijă ca efectuarea lor să nu ducă la oboseală, ci din contra să dea naștere la o senzație de vioiciune.
Pauzele de cultură fizică din ateliere se pot efectua o dată sau de două ori în cursul zilei de muncă, câte 5-7 minute.
Este deosebit de util să se organizeze pauze de cultură fizică, la fiecare 2-3 ore, pentru cei care efectuează o muncă intelectuală, la care pozitia şezândă a corpului provoacă o stagnare a sângelui în vene (stază). In timpul pauzei de cultură fizică trebuie efectuate exerciții de gimnastică simple și care nu pretind o încordare prea mare.
