Gastritele cronice

0
Gastritele cronice

Sunt procese inflamatoare ale straturilor mucos și submucos ale pereților gastrici, care duc la diminuarea secreției gastrice, pe care o asigură sistemul secretor reprezentat de glande gastrice ce secretă acid clorhidric și pepsină.

Afecţiunea este legată de vârstă și se pare că la 25% din persoanele trecute de 40 de ani și 66% din cele trecute de 60 de ani se constată aspecte de gastrită la examinările morfopatologice (examenul microscopic al mucoasei gastrice), dar numai parte din ei au simptome clinice.

Gastrita este fie primară (de sine stătătoare), fie de însoțire a altor boli digestive, ca ulcerul gastro-duodenal, polipii gastrici, cancerul gastric.

Alimentația neraționala cu mese neregulate și reci, gastritele acute, supraalimentația care dilată stomacul, condimentele, fumatul, alcoolul, grăsimile prăjite, soluțiile foarte sărate sau foarte dulci, uremia, diabetul, medicamente ca aspirina, digitala, fenilbutazona, antibioticele pot să determine apariția gastritei. De asemenea, incompetenţa pilorului cu refularea sucului biliar și pancreatic o vor favoriza. Gastrita are ca simptomatologie durerea difuză epigastrică, sub formă de greutate postprandială, fără periodicitate, cedează greu la antispastice, se accentuează la enervări. Secreţia gastrică fiind scăzută cantitativ și foarte puţin acidă, până la anacidă în formele avansate, va favoriza prezența și dezvoltarea bacteriilor și apariția diareei.

În anemia pernicioasă (sau anemia Biermer) există o gastrită cronică, cu dispariţia totală (atrofia) a glandelor gastrice, denumită gastrita atrofică.

În toate formele de gastrită cronică secreția este scăzută, de la ușor până la sever compromisă. Trebuie evitat termenul de gastrită hiperacidă, marea majoritate a gastritelor având secreția gastrică diminuată prin atrofia sistemului glandular. Evoluția lor de la gastrita ușoară superficială până la atrofia gastrică se face în timp de aproximativ 17 ani. Se cunoaşte predispoziția gastritelor atrofice pentru cancerul gastric, boala fiind considerată cu risc crescut pentru cancer gastric și necesitând două examinări radiologice și cel puțin o fibrogastroscopie pe an. Bolnavii trebuie să se prezinte la medic îndată ce au simptomele amintite, iar după diagnosticarea afecţiunii să facă controalele periodice amintite.

Tratament: evitarea fumatului, alcoolului, condimentelor puternice și în exces, a meselor neregulate, a mâncărurilor neîncălzite, a afumăturilor, rântaşurilor, sosurilor. Se menține indicația unor mese mici și repetate. Vor fi controlate medicamentele pe care le ia bolnavul (droguri ulcerogene).

Înainte de masă se va lua 1 linguriță din soluția de procaină 1% sau lizadon 1 comprimat. La o oră după masă se vor administra alcalinele (alucol).

Cortizonul și colestiramina vor fi administrate numai cu avizul medicului, având în vedere efectele secundare severe ale ambelor droguri.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here