Plantele medicinale și în special unele dintre ele alcătuiesc o resură încă incomplet valorificată pentru ameliorarea somnului. In special insomniile ușoare și pasagere pot beneficia în mod substantial de pe urma acestei terapii, or nu trebuie să uităm că acestea alcătuiesc enorma majoritate a tuturor insomniilor. Aceleași plante medicinale își găsesc loc și în tratamentul insomniilor mai severe, ca un adjuvant serios al medicației chimice de sinteză și ca un factor de echilibrare psihică, știut fiind, si asta dintr-o experienta multimilenard, ca plantele medicinale se adresează mai direct organelor de simt si tuturor structurilor noastre, decit o face abstractiunea chimico a medicamentelor de sintezd. Cele mai reputate plante medicinale care gratie efecte lor sedative pe care le exercită într-o manieră mai mult sau mai putin intensă și într-o manieră mai mult sau mai putin promptă sînt implicate în ameliorarea somnului sint florile de tei, ace lea de levantică și de musetel, frunzele de sulfină și de talpa giștii; apoi florile, frunzele si fructele de păducel, rădăcina de odolean sau de valeriană ca și conurile de hamei.
Toate acestea se găsesc alfabetic inventariate și descrise, dimpreună cu toate celelalte plante medicinale în remarcabila monografie apărută la începutul anului 1987 în cadrul Editurii Medicale, întitulată ..Index fitoterapeutic”, lucrare de referință în acest domeniu. Autorii monografiei sint: Em. Grigorescu, I. Ciulei și Ursula Stanescu, reputați specialiști în domeniu din țara noastră.
Mai simplu, pentru ipoteza că nu avem cîntar, vom pune într-un ibric în care se află 250 g apă cîte 2-3 lingurițe din fiecare specie mentionată, iar o cană caldă din acest amestec, adică din infuzia rezultată, băută seara la culcare ne poate fi de un real folos. Autorii conchid că ,,infuzia de tei ar fi de cîteva ori mai eficientă decît orice tratament bazat pe medicamente sintetice”.
Transcriem în continuare două retete de infuzie cu efecte sedative generale și bineînțeles de combatere a insomniilor recomandate de data aceasta de Ovidiu Bojor și de Mir cea Alexan în volumul lor întitulat „Plantele medicinale și aromatice de la A la Z” apărut în 1983. În prima rețetă intră:
Se pun 1-2 linguri din acest amestec într-o cană de apă și se lasă apoi la infuzat, pentru ca apoi să se consume 2-3 căni pe zi din această infuzie. lată, în continuare, cum se prezintă și cea de-a doua rețetă:
Această infuzie se prepară la rîndul ei cu o lingurită din acest amestec la o cană de apă. În cazul insomniilor ușoare se bea o cană din această infuzie cu o jumătate de oră înainte de culcare, după cum recomandă autorii. În cazul insomnii- lor rebele se va bea o cană din această infuzie și după masă.
Rețeta popularizată de Simon Monneret în cartea sa „Le sommeil et les rêves” tot în scopul combaterii insomniilor și a stărilor de hiperex-citabilitate se prezintă astfel:
Se pune la infuzat o lingură din acest amestec la o cană de apă, iar din infuzia rezultată pe această cale se bea o cană cu jumătate de oră înainte de culcare. Și, în sfîrșit, o ultimă rețetă de acest gen o extragem din experienta unei amatoare, cintăreața Rika Zarai care, pasionîndu-se de medicina naturistă a scris o carte disputată și discutată în același timp, întitulată „Ma médecine naturelle”, rețetă care se prezintă astfel:
Se pun la infuzat patru linguri din acest amestec într-un recipient în care am pus în prealabil patru căni de apă. Se aduce totul la clocot și se lasă să fiarbă ușor timp de 3 minute. Se retrage recipientul de pe foc și se lasă la infuzat 15 minute. Se strecoară și se bea o cană din acest amestec după masa de prînz și o alta cu jumătate de oră înainte de culcare.
Alte mijloace naturiste de inducere a somnului țin de folosirea în acest scop a laptelui. Așadar, o cană de lapte cald băută seara înainte de culcare este întru totul recomandabilă, acest produs bucurîndu-se de girul experienței multiseculare acumulată în acest sens, dar și de acela al oamenilor de știință care în ultimul timp a clarificat substratul experienței menționate. După doctorul Julius Segal, de la National Institute of Mental Health din S.U.A., respectiv de la Institutul Național de Sănătate Mentală laptele conține cantități abundente dintr-un anume acid aminat care este triptofanul. Experimentat pe subiecti voluntari triptofanul le-a produs acestora o adormire excepțional de scurtă, treziri mai puțin frecvente in timpul nopții și timp mai îndelungat petrecut în perimetrul somnului profund. Același acid aminat, triptofanul, a fost experimentat și de un alt reputat psihiatru american, doctorul E. 1. Hartmann. După opinia acestui cercetător triptofanul care se găsește din abundență în caseina din lapte ajută celulele nervoase să-și fabrice serotonină, substanță implicată în mecanismele somnului.
Indiscutabil însă valențele sedative și hipnotice ale triptofanului sînt potentate și de valentele simbolistice ale laptelui, produs considerat ca fiind primul aliment al vieții, motiv pentru care el induce pe cale inconștientă în structurile noastre psihice un sentiment de securitate și de protecție maternă. În multe mitologii și tradiții laptele este apreciat ca reprezentînd o băutură de imortalitate. In mitologia greacă, de exemplu, se precizează că Heracle a supt laptele imortalității de la sînul Herei. Același produs era apreciat ca fiind sacru în vechea mitologie egipteană, cu lapte fiind stropite ofrandele de pe cele 365 de mese din jurul mormintului lui Osiris, mese reprezentînd zilele anului.
Tot de multă vreme se cunoaște faptul că și mie- rea luată înainte de culcare și în special aceea de tei induce somnul, motiv pentru care 1-2 lingurițe cu virf de miere dizolvate într-un ceai de tei cald băut cu jumătate de oră înainte de culcare ne pot fi de un real folos. Medicul naturist american, dr. D. C. Jarvis tot în acest scop recomandă un amestec format din 1-2 lingurite de miere, dizolvată într-o lingură de otet de mere.
Pare incredibil, dar pînă și pîinea s-a dovedit a ne fi de un real folos în combaterea insomniilor. motiv pentru care ea nu trebuie să lipsească din meniurile insomnicilor, cel puțin la masa de prinz și la cea de seară. Explicația dată acestei enigmatice dar certe acțiuni de către niște cercetători americani care au aprofundat problema este următoarea: Insulina secretată de pancreas odată cu ingerarea pîinii metabolizează aminoacizii din acest aliment, cu excepția triptofanului, care, după cum am văzut este un precursor al serotoninei. Or, serotonina, după cum de asemenea am văzut, ajută la instalarea somnului. Cercetătorii în cauză conduși de Ernest Hartmann de la Tufts University School of Medicine s-au folosit în acest scop de volun- tari într-un experiment rămas celebru. În primul lot alcătuit din acești voluntari masa era bogată în hidrați de carbon, așadar în glucide, în vreme ce în lotul martor în masa oferită predominau proteinele animale. Rezultatul experienței este de-a dreptul impresionant: cei din primul lot dormeau în medie cu două ore mai mult decît cei din al doilea. Alt studiu continuat în alți parametri tot pe voluntari la Universitatea Harvard, S.U.A., confirmă întru totul rezultatele experimentului precedent, în plus observîndu-se că tot pîinea, din cauza somnolenței pe care o induce, reduce randamentul intelectual. De aici o recomandare cu caracter practic pe care o fac autorii experimentului menționat: Dacă trebuie să susțineți un examen și implicit să faceți un efort intelectual mai mare, în ziua respectivă nu este indicat să mîncați prea multă pîine la micul dejun. Dintre vitamine doar vitamina B6 pare a influența favorabil somnul, vitamina pe care o găsim din abundență în germenii de grîu, în boabele de fasole soia, în boabele de porumb, în drojdia de bere ca și în extrasul de ficat.
Image by 0fjd125gk87 from Pixabay
