Filimica (Calendula officinalis)

Filimica ocupă un loc de seamă printre plantele indigene. Ea are numeroase denumiri populare, cum ar fi: calce, căldărușă, coconițe, fetișcă, floare-galbenă, gălbenioare, năcoțele, ochi-galbeni, roșioară, rujinică, salomie, stâncuță, tătăiși, vâzdoage. Filimica este dintre acele plante care intervin, oferindu-și ajutorul, în cancer și ulcere canceroase. Se găsește în unele grădini la țară, uneori crește sălbatic și pe grohotișuri de pantă. Fiind din nou cunoscută și dorită în popor, având deci iarăși căutare grație forței ei vindecătoare, nu o întâlnim doar în grădini, ci și pe ogoare. Filimica ajunge la o înălțime de 30-60 centimetri, capitulele ei florale strălucesc în nuanțe de la galben până la portocaliu-gălbui, iar tulpina și frunzele sunt zemoase și lipicioase la pipăit. Există diferite varietăți: cu capitulele florale pline, cu staminele deschise sau închise la culoare. Ele sunt similare în puterea lor de vindecare. Dacă dimineața după ora șapte capitulele lor florale sunt închise, înseamnă că în acea zi va ploua. De aceea, filimica era considerată încă din secolele trecute drept barometru.

În medicina populară această plantă se culege și se utilizează cu flori, tulpină și frunze cu tot. Trebuie adunată însă pe soare strălucitor, căci atunci puterile el tămăduitoare ating apogeul. Filimica poate fi luată proaspătă din grădină până târziu în toamnă, atâta timp cât n-a fost năpădită de rugină (mană).

Filimica se aseamănă puternic cu arnica, fiindu-i însă superioară în putere curativă. Arnica n-are voie să fie administrată intern decât sub supraveghere medicală, întrucât este posibil ca ceaiul mai degrabă să dăuneze bolnavilor de inimă decât să le folosească, pe când ceaiul de filimică poate fi consumat fără a dăuna. Fiind o plantă depurativă, ea constituie pentru noi un ajutor prețios în icterul infecțios. Băutul zilnic a 1-2 cești cu ceai de filimică face minuni. Filimica are efect de curățire, stimulează circulația sângelui și grăbește vindecarea rănilor.

Un om a intrat cu mâna într-un fierăstrău circular și durerile de pe urma rănii nu au încetat nici după ieșirea din spital. Auzind aceasta, l-am sfătuit să apeleze la alifia de filimică. A fost entuziasmat de efectul acestei pomezi și mi-a comunicat că durerile care-i pricinuiseră multe nopți nedormite au trecut în scurt timp. De atunci, soția lui plantează iarăși filimică în grădină.

Aflându-mă într-o vizită în Mühlviertel, gazda mi-a arătat picioarele ei pline de varice. Am luat filimică din grădină și am preparat alifia. Rămășițele i le-am aplicat imediat pe gambe (resturile pot fi refolosite de 4-5 ori). Pe urmă, femeia a întins zilnic alifia, cu o grosime cât muchia cuțitului, pe o bucată de pânză pe care și-a legat-o de gambe. Veți fi uimiți auzind că patru săptămâni mai târziu, când m-a vizitat la Grieskirchen, varicele îi dispăruseră. Ambele picioare aveau iarăși o piele frumoasă, netedă. O călugăriță mi-a relatat că sfătuise o femeie bătrână pe care o remarcase pe stradă din cauza varicelor deosebit de mari să se trateze cu alifie de filimică. A fost surprinsă când acea femeie i-a arătat, o lună mai târziu, în culmea fericirii, picioarele. Toate varicele dispăruseră și pielea își recăpătase netezimea.

Alifia aceasta ajută foarte rapid și în flebite, ulcere varicoase care nu se vindecă, fistule, degerături și arsuri. Alifia și resturile de pe urma preparării ei se folosesc la leziunile ulceroase ale sânului, chiar dacă sunt maligne (cancer mamar).

Unei cunoștințe a trebuit, deodată, să i se extirpeze sânul. În timp ce se afla încă în spital și toți ne făceam griji în legătură cu starea ei, i-am pregătit alifie de filimică. Cu această alifie și-a uns mai târziu uriașa rană rămasă de pe urma operației, drept care mărimea rănii s-a redus mult. Cicatricele ei au dovedit la consultul postoperator o vindecare atât de frumoasă în comparație cu cele ale altor paciente, încât n-a mai fost necesară decât parțial radioterapia.

Alifia de filimică este de mare ajutor și atunci când piciorul este năpădit de ciuperci. Multe scrisori mi-au confirmat acest lucru, chiar în cazurile în care dăduseră greș toate metodele încercate până atunci. Și infuzia de filimică proaspătă poate fi folosită cu succes în această boală. Dacă o astfel de micoză a cuprins zona vaginului, trebuie făcute spălături sau băi de șezut. Se iau 50 grame de filimici uscate sau de 2 ori câte 2 mâini pline de filimici proaspete pentru fiecare baie de șezut. O femeie din Stuttgart mi-a scris că soțul ei suferise de o ciupercă la picior. Ce nu încercaseră! Băile, alifiile și pudra nu dăduseră nici un rezultat. Atunci au încercat cu alifie de filimică. După opt zile, locurile deschise s-au vindecat și așa au rămas. Nu-i minunat? Pe lângă alifie ar trebui preparată și o tinctură de. Această tinctură, diluată cu apă fiartă, este foarte potrivită la compresele preparate pentru răni, contuzii, hematoame, rupturi musculare, ba chiar pentru ulcerații purulente sau de natură canceroasă, pentru răni deschise din cauza escarelor, pentru umflături, abcese și pustule.

Nu numai preotul Kneipp s-a zbătut pentru a impune filimica drept un mijloc fitoterapeutic de vindecare a ulcerațiilor canceroase, ci și medici cunoscuți ca dr. Stäger, dr. Bohn, dr. Halenser și alții. Dr. Bohn citează această plantă ca fiind cel mai important mijloc curativ în bolile canceroase, atunci când nu se mai poate interveni pe cale chirurgicală și recomandă să se bea ceai de filimică o perioadă mai lungă de timp. Sucul proaspăt stors al filimicii poate fi folosit cu mare succes chiar în cancerul pielii. Hemangiomul uns vreme mai îndelungată de câteva ori pe zi cu suc proaspăt de filimică poate fi făcut să dispară, la fel și semnele din naștere (sub formă de pată colorată) sau keratoza senilă (petele de bătrânețe). Și petele aspre de natură canceroasă de pe piele pot fi astfel îndepărtate. Recent, medicul și cercetătorul american, dr. Drwey, a atras atenția asupra puterii curative unice a filimicii la cancer; a putut consemna reușite tămăduitoare foarte bune.

Ceaiul de filimică se administrează intern și în boli gastro-intestinale, în crampe și ulcere stomacale, în inflamații ale colonului, hidropizie și hematurie. EI reprezintă, de asemenea, un mare ajutor în viroze și infecții bacteriene. Ce efect minunat are folosirea ceaiului proaspăt de filimică reiese dintr-o declarație pe care mi-a făcut-o un medic: „O fetiță de doi ani și jumătate se cam îmbolnăvise după repetarea vaccinului antipoliomielitic; avea diaree cronică, slăbise, se constataseră o scădere evidentă a vederii și tot felul de greutăți de nutriție. La un consult clinic se determinase în cele din urmă că ar avea paratifos, motiv pentru care fata era ținută sub observație medicală. După o folosire de o săptămână a ceaiului preparat din flori proaspete de filimică și administrarea unui număr mic de medicamente homeopatice, copilul s-a refăcut în mare măsură. Rezultatul analizei făcute imediat și repetate de 3 ori a materiilor fecale, în vederea depistării agenților patogeni ai tifosului, a fost pentru prima dată negativ.

Deoarece filimica dă rezultate bune în icterul infecțios, este un leac excelent și în bolile de ficat. Florile, frunzele și tulpina sunt opărite cu apă clocotită, iar ceaiul se bea neîndulcit. La bolile enumerate mai sus se pot bea 3-4 cești pe zi, aproximativ 1 lingură la fiecare sfert de oră. Se obține un mijloc vermifug dacă se prepară un ceai din 1/4 litru de apă și 1 lingură plină de flori de filimică. Sucul tulpinilor proaspete îndepărtează verucile (negii) și scabia (râia); dacă infuzia se fierbe și locurile atinse sunt îmbăiate în ea, atunci se vindecă eczemele și inflamațiile ganglionilor. Ceaiul, consumat zilnic, are efect depurativ. Persoanelor care folosesc ochelari și care fac câte o baie de ochi cu ceai călduț li se întărește vederea. Spălăturile cu infuzie de filimică și coada-calului, amestecate în părți egale, ajută în ulcerații și tumori canceroase, la picioarele cu ulcer varicos, în osteoporoză, în abcesele coapsei și în rănile urâte, purulente, care nu vor să se vindece. Se ia 1 lingură cu vârf din acest amestec pentru 1/2 litru de apă. – Pentru a reliefa performanțele unice ale ceaiului de filimică, aș dori să mai înșir câteva rezultate concludente: O asistentă medicală care suferea deja de opt ani de o inflamație a colonului își luase oră la un medic specialist. A fost sfătuită, după broșura mea, să ia ceai de filimică. Pe parcursul a patru zile a băut, încetul cu încetul, câte două cești cu ceai de filimică. Nici nu i-a venit să creadă când după această folosire scurtă tot răul i-a dispărut . – O călugăriță mi-a povestit că suferea de diaree puternică. Deși a băut ceai de mușețel, nu s-a simțit nici o ameliorare. Abia când a recurs la ceaiul de filimică a fost înlăturat răul în timpul cel mai scurt. – O altă călugăriță din Bavaria se chinuia deja de 15 ani cu o ciupercă la picior și avea deseori și flebite. A reușit să ajungă, în cele din urmă, prin uzul alifiei de filimică, la o vindecare a picioarelor. – Florile de filimică, 2 lingurițe rase la 1 ceașcă cu apă, sunt un laxativ ușor. – Crustele din nas se pot vindeca ușor cu alifie de filimică. Observație: Dacă cineva nu suportă untura de porc poate folosi la prepararea alifiei și grăsime vegetală de calitate. Pentru a obține o pomadă mai alifioasă, se toarnă în ea cât este caldă puțin ulei.

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: 1 linguriță (cu vârf) de plante la 1/4 litru de apă.

Băi de șezut: De 2 ori câte 2 mini pline de plante proaspete sau 100 grame de plante uscate la 1 baie de șezut.

Spălături: 1 lingură (cu vârf) de plante la 1/2 litru de apă.

Tinctură: Se pune 1 pumn plin de flori într-un litru de rachiu natural, se lasă 14 zile la soare sau la căldură de cca. 20 grade.

Alifie de filimică: De 2 ori 2 mâini pline de filimică (frunze, tulpini și flori) sunt tăiate mărunt. 500 grame de osânză de porc hrănit natural sau de untură de porc bună se înfierbântă astfel de parcă s-ar pune șnițele la prăjit. În această untură fierbinte se introduc filimicile tăiate, se lasă să sfârâie bine, se amestecă și se iau de pe foc. Se acoperă și se lasă să stea timp de o zi. A doua zi, preparatul se încălzește ușor și se filtrează printr-o bucată de pânză sau tifon în vase curate, pregătite dinainte.

Suc proaspăt: Se spală frunzele, tulpinile și florile și se trec, în stare umedă, prin storcătorul electric de uz casnic.

Sursa: Maria Treben – Sanatate din farmacia Domnului
Foto: Freepik