Factorii favorizanți pentru diferite forme de cancer

0

În ceea ce privește cauzele apariției cancerului și mecanismul de dezvoltare, adică ceea ce numim etiopatogenia neoplasmului malign, elementele care contribuie la geneza și evoluția cancerului sunt multiple. Este vorba de o determinare multifactorială ce influențează organismul gazdă și tumoarea o dată inițiată.

Un prim rol Il joacă predispoziția individuală, legată de factori familiali, genetici, fenomene de creștere și dezvoltare, starea generală a sănătății, sex, vârstă, starea sistemului nervos central, caracteristicile sistemului imunitar, starea hormonală, procese psihologice. În raportul tumoare-gazdă, un rol deosebit îl au aparatul imunitar al organismului, posibilitățile acestuia de apărere imunologică, precum și profilul hormonal al gazdei.

Ipoteza că stresul cronic sau sterile emoționale induse de stres și supra-solicitare atât de comune lumii moderne în care trăim, duc la predispoziție fată de anumite forme de cancer, este susținută de unii autori. Sexul pacienților influențează atât incidenta prin diferite forme de cancer, cât și gravitatea și specificul mortalității. Vârsta are un rol hotărâtor, frecvența îmbolnăvirilor prin cancer fiind direct proporțională cu vârsta. O statistică din Statele Unite arată că după 25 de ani, la fiecare 5 ani în plus, numărul de îmbolnăviri prin cancer se dublează. Factorii de risc cresc la femei după 45-50 de ani și la bărbați mai ales după 50 de ani. Vârsta înaintată este o condiție favorizantă clară, permițând o perioadă îndelungată de expunere la factorii nocivi, ce pot să provoace apariția cancerului.

Pentru anumite forme de cancer, joacă rol și alți factori. în cancerul de sin, momentul apariției primei menstruații, viața sexuală, lipse gravidități până la 45 de ani, constituie un factor de risc, ca și momentul menopauzei (cancerul mamar apărut în condiții de menopauză sau în jurul instalării acesteia evoluează mai grav).

În cancerul de col uterin intervin, din contră, ca factori de risc traumatisme și manevre ginecologice necorespunzătoare, începerea timpurie a vieții sexuale, igiena sexuală defectuoasă.

Factorii din mediul înconjurător : nivelul social-economic, incluzând nivelul de dezvoltare al fiecărei țări, apartenența de mediul urban sau rural, deprinderile alimentare, profesia, expunerea la agenți nocivi potențial cancerigeni.

– Un rol deosebit îl are alimentația, mai ales pentru dezvoltarea anumitor forme de cancer. Factorul nutrițional, cu deprinderi alimentare și moduri diferite de preparare, este una din explicațiile diferenței foarte mari de incidență a variatelor forme de cancer în diverse zone ale globului pământesc.

Abuzul de carne, de grăsimi prăjite, de alcool, dietele dezechilibrate în ceea ce privește conținutul de proteine, glucide și grăsimi, abuzul de condimente și conservanți, ingestia scăzută de fibre și alimente care conțin celuloză pot favoriza apariția tumorilor digestive, dar și a altor tumori, ca cele mamare, endocrine sau ale aparatului reproducător. La acestea din urmă factorul nutrițional se corelează cu factorul endocrin.

Cancerul de colon, dar și cel gastric și pancreatic, când favorizate de diete bogate în grăsimi și sărace în fibre. Unele alimente au, pe de altă parte, rol protector ca: laptele, produsele lactate, ouăle, fructele, legumele (alimente bogate în vitamina A); ele nu trebuie să lipsească din nici un regim alimentar echilibrat. Există autori care vorbesc chiar de o asociere între diete alimentare și anumite forme de cancer. Dar pentru ca o astfel do asociere să devină cauzală, este nevoie și de alți factori care se intrică între ci, de împrejurări favorizante și de predispoziție.

Exemplu de diferență de incidență deosebită a cancerului în funcție de zone geografice, cu obiceiuri alimentare diferite este cancerul digestiv, foarte frecvent la femeile din Japonia, comparativ cu Statele Unite, unde incidenta prin cancer digestiv la femei este mai scăzut. Situația inversă se întâlnește la cancerul de sin, foarte frecvent la femei în SUA și mult mai rar la femeile din Japonia. Studii pe populația emigrată, arată că persoanele transmutate din zone cu alte deprinderi alimentare, împrumută profilul tării gazdă în ceea ce privește morbiditatea prin cancer. Astfel, femeile japoneze mutate în SUA dobândesc riscul crescut al cancerului de sin al femeilor americane, dar beneficiază de scăderea riscului de îmbolnăvire prin cancer de colon, legat de schimbarea dietei alimentare.

Legat tot de alimentație există obiceiuri negative și anume mestecarea defectuoasă datorită grabei sau defectelor și lipsurilor dentare, ingestie de alimente fierbinți (favorizează cancerul esofagian).

Fumatul. Printre factorii despre care se vorbește din ce în ce mai des ca favorizând cancerul amintim fumatul, strict legat de creșterea morbidității și a mortalității prin cancer pulmonar. Foarte multe studii au arătat un raport direct proporțional intre creșterea incidentei cancerului bronho-pulmonar și numărul de țigări fumate și durata fumatului. Deși legislația sanitară și toate metodele educative și informaționale posibile duc o luptă permanentă contra fumatului, deși atât pentru fumători, cât și pentru cei ce inhalează fumul de tutun în camere suprapoluate este semnalat pericolul de a face boli pulmonare cronice și mai ales cancer bronhopulmonar, numărul de fumători nu a scăzut. Se observă o creștere globală a numărului de fumători, creșterea numărului de femei și mai ales a tineretului care fumează, ceea ce ar fi una din explicațiile că mortalitatea prin cancer bronhopulmonar la bărbați a coborât la vârste mai tinere (deceniul al patrulea și al cincilea de viață). Fumatul mai intervine, în afară de neoplasmul bronhopulmonar si în alte localizări ale cancerului: buze, cavitatea bucală, faringe, laringe, esofag, stomac, pancreas. A fost incriminat rolul fumatului și în cancerul mamar și al vezicii urinare.

Combaterea fumatului devine o sarcină permanentă pentru țara noastră, deoarece cancerul bronhopulmonar constituie prima cauză de deces prin cancer la bărbați.

Aici intervine rolul educativ al diferitelor verigi sociale, culturale și familiale; ca și pentru alimentație, este nevoie de obiceiuri sănătoase de viață deprinse din copilărie și tinerețe în mijlocul familiei, în colectivele de școală și universitate, în unitățile de muncă. Practicarea sporturilor în aer curat, a vieții în aer liber sunt deprinderi necesare păstrării sănătății, în general.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here