În medicina modernă acestea sunt considerate stresurile zilnice și stările emoționale: bucuria, mânia, tristețea, supărarea, melancolia, frica și teama. Diferențele dintre tristețe și supărare sau frică și teamă de exemplu, sunt considerate doar în ceea ce privește intensitatea manifestărilor. Uneori aceste perechi de emoții sunt luate împreună în considerare. Desigur, stările emoționale nu sunt prin ele însele patologice și pot apărea la orice om. Ele induc însă stări patologice atunci când se manifestă în mod excesiv pe par cursul unei lungi perioade de timp, sau când apar foarte brusc. La rândul lor, stările patologice ale organelor pot genera stări emoționale excesive. Dezechilibrele la unele organe tind să producă un dezechilibru al stării și viceversa. Cele două organe considerate ca emoționale corespund tulburările emoționale sunt inima și ficatul. Una din funcțiile inimii este aceea de a-l păstra pe Shen (spiritul). Emoțiile excesive induc dezechilibre ale lui Shen, având drept rezultat insomnia, gândirea confuză, crizele de nervi, isteria și insanitatea. Dezechilibrele Qi-ului ficatului pot fi asociate cu frustrarea emoțională sau cu schimbările bruște ale stării de spirit.
