La mult timp după amputări, uneori ani de-a rândul, apar fenomene-fantomă extrem de dureroase. Experiența arată că aplicarea compreselor cu tătăneasă (a se vedea „Moduri de folosire” la articolul despre tătăneasă) aduc alinare, iar durerile pier treptat.
Efect excelent are și esența de ceapă, care se cumpără din farmaciile homeopatice sau din magazinele specializate în alimente naturale bogate în vitamine, dar se poate prepara ușor și în casă. Cepele tăiate rotocoale se introduc într-o sticlă până la gât, se toarnă deasupra rachiu de secară de 38-40%, se lasă să stea 10 zile în soare sau la loc călduros, apoi se trage în sticle. Cu acest preparat se unge apoi bontul amputat.
De mare ajutor este ceaiul din rădăcini de stânjenel (iris) care se scot din pământ în octombrie, se spală cu o perie și se usucă prin atârnare. Rădăcinile uscate se macină până devin o pulbere, cel mai bine cu ajutorul unei râșnițe uzate de râșnit cafea, mac sau pesmet. 1/2 linguriță din acest praf se lasă peste noapte la macerat în 1/4 litru de apă; se beau în timpul zilei 1-2 cești, în înghițituri mici.
Cioturile amputate ar trebui îmbăiate de 3 ori pe săptămînă în băi de cimbru (prima baie poate fi încălzită încă de 2 ori). Se pune 1 pumn plin de cimbru la 1 baie. Şi pernele cu cimbru și pedicuță puse peste noapte ca niște comprese ar fi de recomandat. Câte 100-150 grame din plantele numite sunt introduse într-o pernă din pânză de in.
