Dormitorul

0
Dormitorul
-Anunț-

Noțiunea de dormitor aproape că se identifică în aceea de pat. La rîndul ei noțiunea de pat o sugerează pe aceea de casă, aceasta din urmă reprezentînd în gîndurile noastre cele mai intime centrul Universului și imaginea lumii. Vechii greci aveau o credință în virtutea căreia centrul Universului se afla la Delfi acel loc sacru din Focida și de pe muntele sfint Parnas, loc care marca geografic centrul Eladei. O stîncă conică de pe acest munte denumită omphalos, ceea ce tradus însemnează buric, voia să consemneze pentru eternitate faptul că acest munte și implicit acel templu oracular situat aici marcau „buricul pămîntului”. Pentru fiecare dintre noi însă acest buric ne este marcat de propria casă și în special de patul în care ne petrecem timpul 1/3 sau 1/4 din cele 24 de ore cit revin unui ciclu de o zi și o noapte.

Este interesant cum toate tradițiile umane valorifică această credință transmisă din generatie în generație. Casa tradițională din vechea Chină, de exemplu, era patrată, cu o ușă spre răsăritul soarelui și alta spre apusul lui, prin acest plasament subliniindu-se continua evoluție a vieții de la apariția acesteia, deci de la naștere la moarte. Acoperișul aceleiași case era perforat de o gaură prin care se evacua fumul spre văzduh, în vreme ce pămîntul în care era implantată temelia era străbătut și el de o gaură în care se aduna apa ploii, toată această arhitectură marcînd în esență axul care unește cele trei lumi fundamentale: a cerului, a omului și a pămîntului apa fiind trăsătura de unire dintre ele: Casa tradițională românească nu este lipsită nici ea de transpunerea în domeniul constructiv a unor anume imagini și concepții. Revenind în dormitor și la problema reorganizării somnului, problemă absolut fundamentală pentru aceia care doresc să scape din ghearele insomniei, vom preciza că această reorganizare trebuie să înceapă cu dormitorul și bine-înțeles cu centrul său gravitational patul. Noțiunea de dormitor nu trebuie neapărat redusă la aceia a unei încăperi rezervate dormitului, și asta pentru simplul motiv că nu dispunem de o încăpere destinată în exclusivitate acestui scop, situație care presupune plasarea patului într-un anume loc al altei încăperi (hoi, sufragerie, bibliotecă etc.), loc care automat se transformă într-un spațiu alocat actului dormirii. Acest spatiu devine prin forța împrejurărilor universul nostru cel mai intim, cu rol considerabil în desfășurarea somnului.

Să descriem, așadar, acest univers în miniatură, sugerînd în același timp ce modificări i se pot face pentru a influența în bine somnul. Vom începe această descriere cu patul. Indiscutabil somnul ne este condiționat printre altele și de pat și asta uneori într-o manieră cu totul semnificativă. Un basm extras din literatura de acest gen a francezilor, întitulat “La princesse et le petit pois” adică prințesa și bobul de mazăre exprimă cît se poate de bine această conditionare. Este vorba în acest basm bineînțeles despre o prințesă, bineînțeles mofturoasă și care în cazul de față se plînge că nu închide ochii noaptea deși, spre a i se face patul cît mai moale posibil, au fost asezate șapte saltele moi una peste alta. Cum sub una din aceste saltele se afla din greșeală un bob de mazăre, a fost suficient acest mic impediment pentru ca insomnia să apară.

Citește și:   Somnul, sănătatea și boala

Importanța patului a fost intuită se pare în primul rînd de către romani, aceștia construind un autentic ritual pe marginea sa, mai ales cînd era vorba despre patricieni, ritual destinat să le facă viața acestora și mai plăcută. În acest sens, patricianul descindea dintr-o cadă de lemn suspendată, în care se afla apă călduță, în patul propriu-zis, firește și acesta suspendat și pe care îl legăna un sclav pînă ce somnul îl cotropea pe cel în cauză. O anume parte din acest ritual s-a păstrat pînă în zilele noastre și anume folosirea apei calde ca element de optimizare a somnului, fapt asupra căruia vom reveni mai tîrziu. Revenind însă la pat vom preciza că valoarea adică calitatea acestuia condiționează automat și calitated somnului. Or, după cum bănuim, calitatea patului este condiționată la rîndul ei de aceea a somierei și a saltelei. Există, cum știm, variate feluri de somiere și de saltele dar cea mai bună dintre primele pare a fi aceea cu arcuri și asta pentru că este omogenă sub raportul elasticității, iar dintre saltele. aceea de lînă, cu condiția ca periodic să fie în- toarsă și nivelată spre a evita tendința acestora de a se adînci la mijloc. Oricum, merită a cheltui oricît pentru a ne confecționa un pat, o somieră și o saltea de calitate care să se potrivească corpului nostru și cu atît mai mult deteriorărilor acestuia de către boală. În curînd vom dezvolta pe larg acest aspect. Este de neînțeles cum unii insomnici investesc sume importante in vesminte neglijînd cu desăvîrșire din acest punct de vedere patul și veșmintele sale, reprezentate în primul rînd de somieră și de saltea. Este bine de a ști că investițiile făcute în acest gen de veșminte, sînt cît se poate de rentabile.

Nu trebuie însă să pierdem din vedere faptul că între pat și aceste componente esențiale ale sale trebuie să existe un echilibru bine stabilit. Astfel, de exemplu, este întru totul greșit a folosi o saltea prea moale în cazul unei somiere rigide, constituită de regulă dintr-un simplu soclu de lemn. Trebuie să mai existe, de asemenea și un anume echilibru și între pernă și saltea. Știm cu toții, și de multe ori din proprie experiență, că două perne suprapuse și o saltea prea moale creează premise pentru deformarea corpului și pentru încărcarea acestuia cu tensiuni nedorite care se vor răsfrînge în primul rînd asupra somnului.

Citește și:   Ritualurile și trucurile somnului

Poziția pe care o adoptăm în timpul somnului nu este străină, în caz de deplină sănătate, de personalitatea și de caracterul nostru, iar în condiții de boală de boala în cauză. lată în continuare o serie de poziții care rezultă din condiționările menționate mai sus:

Cea mai potrivită poziție pentru somn este cea pe spate. Ea contribuie la totala destindere a trupului. Este recomandabilă mai ales pentru cei care suferă de migrene și aceasta pentru motivul că dormitul în acea- stă poziție creează condiții propice pentru o circulație sanghină normală și în același timp ușurează aportul singelui spre creier. Dacă dormind pe spate, folosim și o pernă mică, și plată avem toate șansele să ne trezim cu capul ușor și perfect revigorati.

Dacă după o muncă fizică grea ne simțim deosebit de obositi, este recomandabil să dormim pe partea stîngă. Cercetări efectuate pe această linie au demonstrat că oboseala provine, mai ales în cazul dreptacilor, dintr-o suprasolicitare mai ales a mușchilor de pe partea dreaptă a corpului. Aceștia, firește, se vor relaxa mai bine, inducîndu-ne în organism odihna de rigoare, atunci cînd nu vor fi încordați și striviți, așadar cînd dormim pe partea opusă.

Cei care suferă de indigestie este recomandabil să doarmă pe burtă. Aceiași poziție mai este indicată sedentarilor și asta pentru motivul că la aceștia tonusul stomacului fiind redus, ca și acela al mușchilor abdominali se creează premise pentru ca greutatea corpului să exercite asupra stomacului și intestinului o acțiune mecanică care reduce în parte consecințele hipotoniei musculare menționate.

Suferinzilor de ficat le este recomandabil de a dormi pe partea dreaptă și asta pentru că în această poziție se păstrează mai bine căldura din zona hepatică fapt ce se soldează cu efecte sedative. Tot în această poziție ligamentele ficatului se destind, creînd condiții de relaxare în această arie a organismului. Și, în sfîrșit, tot în această poziție scurgerea bilei, constituient fiziologic de prim ordin pentru digestia grăsimilor, se face mai bine.

Este de asemenea de reținut faptul că tul- burările cardiace ca și cele digestive pot fi ameliorate, și uneori cu totul semnificativ, dacă dormim pe partea dreaptă și dacă, în această poziție ne mai însușim încă una suplimentară: aceea de cocos de pușcă (adică cu genunchii îndoiți și aduși spre torace).

Citește și:   Insomniile ușoare

Diversele tulburări ale stomacului și în special aerofagia, respectiv destinderea acestuia de către aer înghițit în mod intempestiv, beneficiază de pe urma dormitului pe burtă.

Tulburările generate de spondilartroză, adică de modificările reumatismale degenerative ale coloanei vertebrale beneficiază la strîndul lor de pe urma dormitului pe spate Pși pe un pat dur, în care locul somierei este luat de scînduri drepte, iar al saltelei de o simplă pătură.

Durerile de cap și mai ales migrena beneficiază, după cum am mai precizat de dormi- tul pe spate și de punerea sub cap a unei perne mici, sau a unui puișor cum i se mai spune acesteia în mod curent.

Durerile produse de modificările spondilartrozice care afectează segmentul cervical al coloanei sînt atenuate de o pernă specială pe care francezii o denumesc „,reposenu- que”, adică care lasă să se odihnească ceafa. În orice caz nu este de recomandat ca insomnicii să-și impună o anume poziție în timpul somnului, mai ales dacă aceștia nu mai suferă și de alte tulburări funcționale. De altfel aceștia își adoptă din instinct o poziție care lor li se pare cea mai propice. Un fapt deosebit de important tot în legătură cu influențele patului asupra optimizării somnului ține de plasamentul acestuia. Acest plasament nu trebuie lăsat nici într-un caz în seama întîmplării. Nici într-un caz patul nu trebuie situat în mijlocul camerei sau lîngă fereastră, deoarece acest plasament nu conferă securitate asta cel puțin din punct de vedere psihic și în contextul acelora mai anxioși și mai fragili. Incomparabil mai multă securitate ne oferă patul plasat într-un colt al încăperii. Această opțiune nu este străină desigur de anumite condiționări arhaice transmise pe cale ereditară și care provin din vremurile imemoriale cînd oamenii dormeau în peșteri și cînd, pentru considerente de securitate și de con- fort, patul lor era plasat în unghere și în nișe ale respectivelor peșteri. S-a făcut pe cale experimentală demonstrația faptului că subiecții din lotul acelora care dormeau în alcovuri sau în paturile cu baldachin de altădată, aveau un somn mai bun decît aceia din lotul paralel care dormeau în paturi obișnuite situate în mijlocul încăperii. Se pare că explicația somnului mai bun atît din punct de vedere cantitativ cît și calitativ nu este străină de condiționări care ne vin de data aceasta din primul sau primii ani de viață petrecuți în leagăn. Căci ce este leagănul, dacă nu un baldachin mobil și în miniatură? Alte cercetări experimentale și statistice demonstrează faptul că se doarme în general mai bine cînd patul este orientat în direcția nord-sud, capul fiind plasat spre extremitatea nordică a patului.

- Anunț -

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.