Diversificarea alimentației la sugari
Diversificarea alimentației la sugari

Indiferent dacă sugarul este alimentat natural, artificial sau mixt, la un moment dat laptele și preparatele simple din lapte nu mai sunt suficiente.

Laptele de femeie acoperă în primele 4 luni de viață nevoile nutriționale ale unui sugar născut la termen, sănătos și care crește normal. Necesitatea diversificării după vârsta de 4 luni este pe deplin motivată de datele care dovedesc că de la această vârstă laptele matern nu mai acoperă nevoile de diferite minerale, cligoelemente și vitamine (chiar și în proteine). Dacă sugarii sunt alimentați cu produse adaptate sau parțial adaptate care acoperă în întregime toate nevoile sugarilor din primele 4 luni de viață, putem să ne comportăm ca la sugari alimentați natural.

Sugarilor care primesc o alimentație artificială pregătită acasă cu lapte praf integral sau cu lapte de vacă, le este necesară o diversificare mai precoce, pentru a compensa carențele nutriționale. Medicul va aprecia particularitățile sugarului și va arăta calea corectă în funcție și de aceste situații. Nu există o regulă fixă pentru a stabili vârsta la care să se înceapă diversificarea alimentației, după cum nu se poate preciza ordinea În care să fie introduse diferite alimente și preparate alimentare noi.

Sugarul trebuie să învețe să mestece și să înghită alimente mai consistente și să se obișnuiască cu gusturi noi. Dacă momentul este greșit ales și nu corespunde cu perioada în care se dezvoltă tendința la mestecat, dobândirea acestei funcții va fi îngreunată.

S-a constatat că sugarii de aproximativ (3)-4 luni acceptă mai lesne aceste schimbări decât cei mai mari, care s-au obișnuit cu alimentația la sin, la biberon și care acceptă mai greu orice modificare, sunt mai încăpăținați. Administrarea cu lingurița este un principiu de bază în cadrul diversificării. Mama va începe să administreze noul aliment înaintea unei mese și la patru ore după masa precedentă, pentru ca sugarului să-i fie foame. În primele zile ne vom mulțumi cu câteva lingurițe din felul cel nou și vom completa masa cu laptele pe care-l dăm și la celelalte prânzuri.

Dacă sugarului nu-i place nici lingurița, nici noul aliment, ar fi o greșeală să perseverăm într-o încercare care nu are sorți de izbândă. De exemplu, ar fi o greșeală gravă să folosim forța pentru a obliga copilul să mănânce. Este de preferat să se amine introducerea noului aliment cu 1-2 săptămâni sau să se înceapă cu un alt aliment, dacă am avut impresia că sugarul nu refuză lingurița, ci refuză noul fel. Nu trebuie făcută nici greșala de a subția prea tare noul aliment și de a-1 da cu biberonul; diversificarea se face cu lin gurița. Iată câteva feluri cu care se poate face diversificarea alimentației:

Pireul de legume. Se folosesc cartoful, morcovul, spanacul, salata verde, dovleceii; se pot încerca și gulia, pătlăgelele roșii. Nu se administrează sugarilor legume mai greu de digerat cum sunt conopida și fasolea uscată. Unele mame prepară pireul din toate legumele care au fiert în supă, dar este mai bine ca pireul să fie pregătit dintr-o singură legumă. Dacă o legumă a fost refuzată, ea va fi oferită din nou sugarului abia după 2 săptămâni; această legumă va fi proaspătă și bine spălată. Se aleg numai părțile sănătoase și se pun la fiert în cât mai puțină apă, cu foarte putină sare. Fierberea trebuie să aibă loc într-un vas acoperit, pentru a se evita pierderea exagerată a vitaminelor. Zarzavatul perfect înmuiat este trecut printr-o sită fină. Fierberea zarzavatului la aburi este superioară, permițând o înmuiere perfectă a legumelor, cu conservarea culorii, a gustului, sărurilor minerale și în bună parte a vita minelor; oalele speciale, care se pot procura din comerț, sunt excelente pentru acest scop. Legumele congelate, deshidratate sau conservate, ca mazărea verde, fasolea verde, dovleceii, sucul de roșii, pot fi folosite pentru sugar la vârsta când i-am putea administra aceeași legumă proaspătă. La zarzavatul perfect omogenizat după trecerea prin sită sau prin mixer (1-2 linguri la copiii sub 6 luni și 4-5 linguri la copiii spre 1 an) adăugăm 1-2 lingurițe de unt sau ulei, sau 4-6 lingurițe de caimac. Diluăm eventual zarzavatul și cu 2-3 linguri de lapte de vacă sau circa 1 linguriță de lapte praf și în orice caz cu zeama în care a fiert zarzavatul, ca să nu se piardă sărurile minerale și vitaminele care au trecut în această apă. Pireul poate fi îndulcit cu puțin zahăr (la cartofi, morcovi), dar nu în exces, ca să nu capete un gust asemănător laptelui. La sugarii cu deficit ponderal se poate adăuga făină rumenită (o linguriță).

La sugarii de 5-6 luni se dă cel mult 100 g pireu, iar masa poate fi completată cu supă de zarzavat îmbogățită cu griș, Zeamil, orez. La copiii peste 6 luni, pireul poate să ocupe întreaga masă, fără să mai fie completată cu supă.

Supa de zarzavat trebuie considerată ca un complement al pireului. Pentru circa 200 mililitri supă de zarzavat se folosesc: 300 – 400 grame apă, o jumătate de morcov mare sau 3-4 carote, un cartof, o jumătate de ceapă, o jumătate de țelină, câteva frunze de spanac sau salată verde și eventual păstârnac, pătrunjel, puțin praz, o linguriță de fasole boabe. Aceste legume se spală cu grijă, tuberculii și rădăcinile se taie bucăți, se adaugă peste apa în clocot și se fierb cel puțin 1-2 ore. Strecurăm supa clară în care am adăugat un vârf mie de cuțit cu sare și o fierbem 20 de minute cu o lingură de griș la copii peste 4 luni (sub 4 luni Zeamil sau orez). Se completează eventual cu apă ca să rămână 200 ml. Supa poate fi păstrată pentru a doua zi la frigider, dacă nu a fost fiartă cu făinoase.

Masa de fructe. Fructele conțin, ca și legumele, săruri minerale și vita mine, oferind și avantajul că pot fi consumate crude. Au o valoare nutritivă relativ redusă, iar zeama lor crudă și resturile celulozice pot fi laxative. Fructele încep să fie administrate intre 5 i 6 luni, excepțional Intre 4 și 5 luni. Începem cu o linguriță de măr copt, compot de mere înaintea sau la sfârșitul unei mese (după aceea măr ras); nu mărim cantitatea de fruct înainte de a ne convinge că sugarului ii place acest nou aliment și că-l tolerează bine.

Fructele crude. În stare crudă pot fi date copilului mere rase pe răzătoare de sticlă, după ce au fost curățate de coajă, piersici zdrobite (fără pieliță), căpșuni, fragi, afine (50-150 grame fructe crude, alese din cele mai bine pirguite, sănătoase), spălate în prealabil la curent de apă. Pentru a le îmbogăți valoarea calorică se adaugă zahăr, făină de biscuiți, eventual 1-2 lingurițe brânză de vaci sau 25 -50 grame frișcă.

Compotul, mai ales cel de mere, pere, fragi, căpșuni, afine, poate să în locuiască masa de fructe crude (90% fruct, 10% zahăr); compotul va fi omogenizat fie numai prin fierbere, fie trecându-l prin sită.

Chiselul este foarte bine tolerat de la 5-6 luni, fiind primit cu mare plăcere de sugari. Se spală bine 200-250 grame fructe de bună calitate (mere, vișine, caise, piersici) și se fierb cu puțină apă până se moaie. Se trece prin sită, se adaugă zahăr și 2-3 lingurițe Zeamil sau amidon alimentar, când compoziția este călduță; de acum înainte se mai fierbe 10 minute; trebuie să aibă consistenta unei gelatine, căreia i se mai poate adăuga zeamă de fructe crude, frișcă.

Grișul cu lapte (cel mai devreme după 4 luni). La una dintre mese, de preferat a doua sau a patra, se va introduce în decurs de 6-7 zile, treptat o fiertură de griș cu lapte. În prima zi vor fi date sugarului 1-2 lingurițe din noul preparat, apoi vechea alimentație. A doua zi se vor oferi 1-2 linguri de griș cu lapte. În zilele următoare se va crește treptat până la înlăturarea vechii alimentații. Nerespectarea acestor indicații poate provoca refuzul sugarului sau chiar o diaree. Există mai multe forme pentru prepararea grișului cu lapte: elementele care variază sunt proporția de lapte, apă și griș, zahărul fiind totdeauna în concentrație de 3-5%. Laptele de vacă va fi în concentrație de 3/4 sau integral, iar laptele praf 10 -14%; grișul se pune în concentrație de 5-7% (1 linguriță = 2-3 grame, 1 lingură 10-12 grame). Când laptele fierbe cu zahărul, se toarnă grișul în ploaie fină, amestecând bine cu lingurița. De acum înainte se mai fierbe încă 20 de minute și se readaugă apa evaporată. Dacă se utilizează laptele praf, acesta va fi adăugat după ce fiertura a fost scoasă de pe foc și se mai dă un clocot de 1-2 minute.

Gălbenușul de ou. După 6 luni se începe cu gălbenușul de ou, care con ține fier, vitamine și anumite grăsimi necesare sugarului. Albușul determină mai frecvent boli alergice, de aceea ne vom limita la gălbenuș până la 10 luni. Fierberea mai lungă diminuează riscul reacțiilor alergice. Vom începe cu 1/4- 1/2 gălbenuș, cantitate pe care o repetăm de câteva ori. Putem să ajungem curând la 1 gălbenuș de 2-3 ori pe săptămână cu legume, cu supă sau numai bătut foarte bine și amestecat cu foarte puțină sare la începutul prânzului. Nu va fi administrat în aceeași zi cu carnea. Nu se vor folosi ouăle de rață.

Carnea. La vârsta de 4-5 luni se poate începe cu puțină carne fiartă de vacă sau de găină (piept sau picior), tocată cu cuțitul sau prin mașină.

Începem cu 1/2-1 linguriță la 2-3 zile, apoi 1 linguriță zilnic la 5 luni. Se crește treptat până ce ajungem la 50-80 grame către 1 an. Carnea se dă la începutul mesei de prânz, cu puțin pireu.

Calendarul alimentației sugarului. Comisia de nutriție și alimentație a ESPGAN (Societatea Europeană de Gastroenterologie Pediatrică și Nutriție) a studiat mai mulți ani problema diversificării și a prezentat concluziile în 1982.

Sunt cunoscute opiniile – uneori divergente ale specialiștilor – referitoare la perioadele optime de inițiere a diversificării și de introducere a diferitelor alimente cu care se face diversificarea. După o perioadă (1950 – 1960) în care diversificarea se începea prea devreme, acum există o concep ție mai moderată, care recomandă individualizarea diversificării, după vârsta de 3-4 luni, în funcție de particularitățile sugarului și ale alimentației sale (vezi mai înainte).

Medicul trebuie să aibă în vedere aceste particularități, obiceiurile alimentare locale, comportarea părinților și calitatea relațiilor mamă-copil.

Diversificarea nu trebuie să înceapă înainte de 3 luni, dar nici după 5 luni.

Se va începe cu cantități mici; vor crește treptat atât varietatea alimentelor oferite, cât și cantitățile. Nu se trece la un aliment (preparat nou până ce nu s-a ajuns la o cantitate suficientă a alimentului) preparatului.

Comisia ESPGAN (1982) considera că nu este importantă specificarea tipului de aliment (cereale, legume, fructe) cu care trebuie început. Trebuie avute în vedere obiceiurile alimentare particulare regiunii, populației, anotimpului, familiei și particularitățile fiecărui sugar. Medicul este singurul în măsură să indice calea corectă de urmat la fiecare sugar.

Presupunând că sugarul este sănătos, normal dezvoltat, alimentat natural sau cu preparate parțial adaptate sau adaptate, se poate totuși sugera o schemă valabilă În limitele expuse anterior.

Astfel, după 3 luni, la începutul mesei de ora 14: supă de legume îmbogățite cu morcovi pasați, orez sau Zeamil și puțin ulei (nu se recomandă făină de grâu, gris, biscuiți înainte de 4 luni, deoarece glutenul conținut în ele poate determina o boală severă, evitabili în acest fel).

Supa nu va întrece 100 ml și masa va fi completată cu lapte (lapte matern, sau un produs dietetic lactat). După 4 luni, supa poate constitui o masă. Intre 4-4 1/2 luni și 5 luni se poate începe cu mere coapte, compot de mere, mare dunstuite la începutul unei alte mese și eventual o papă de lapte cu Zeamil sau orez (pe cât posibil se va administra mai târziu gris).

De la 5 luni o masă poate fi pireul (și supă sau lapte), iar carnea va fi adăugată zilnic în pireu. Merele rămân în principiu ca o parte din altă masă completată cu lapte. Dacă medicul recomandă, sugarul poate avea și o papă de lapte. Deci Intre 5 și 6 luni se poate formula regimul astfel: 6 și 22 – lapte matern, un preparat dietetic lactat; 10 – mere și lapte; 14 – pireu și supă sau lapte; 18 – ori o papă cu lapte, ori lapte matern și un preparat dietetic lactat.

După 6 luni – gălbenuș de ou, supă de carne, lapte praf integral (în locul produselor parțial adaptate sau adaptate). Treptat se mărește granulația alimentelor (nu mai este recomandată mixarea).

La 6-7 luni – iaurt.

La 7-8 luni – smântână, frișcă, creme fierte, perișoare, papanași fierți, mămăligă, pline.

La 9-10 luni – biscuiți, aluaturi coapte în casă, sos alb, sufleuri.

De la 10 luni (12 luni pentru unii) – ou întreg.

Industria noastră prepară conserve de legume, fructe – speciale pentru sugari și foarte valoroase. Toate aceste recomandări sunt strict orientative și sunt menționate doar ca o sugestie.

În privința diversificării și a cronologiei, amintim că la un moment dat se pune problema trecerii de la 5 mese la 4 mese în 24 de ore. Medicul este singurul în măsură să decidă momentul și noua schemă alimentară. Familia va reține că aceasta poate fi inițiată după 4 luni, intre 4 și 8 luni, când copilul începe să se scoale mai târziu, să se culce mai devreme, când acceptă alimente mai consistente, porții mai mari.

-Anunț-

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here