Este arhicunoscut că temperatura corpului omului sănătos oscilează foarte putin, în limitele de 0,5-1°. Indiferent de temperatura mediului înconjurător, ridicată în timpul verii arzătoare sau scăzută în timpul iernii geroase temperatura corpului omenesc rămîne mai mult sau mai putin constantă. Aceasta se explică, nu numai prin proprietătile diferite ale îmbrăcámintei de vară si iarnă, dar şi prin faptul că organismul nostru posedă un sistem foarte perfectionat de reglare a temperaturii corpului.
E suficient doar să înceapă răcirea suprafetii corpului, că îndată are loc excitatia unor terminatii nervoase speciale din piele, care percep frigul. In aceste terminații nervoase apare o excitatie care se îndreaptă pe calea nervilor spre creier. Din creier, excitatia se transmite prin alti nervi la diverse organe, în care se intensifică schimbul de substante şi se accelerează descompunerea glucidelor, lipidelor şi proteinelor. In afară de aceasta, cînd
ne este frig, noi căutăm să ne mişcăm mai mult şi prin aceasta să intensificăm activitatea musculaturii noastre. Datorită acestui fapt, în corpul nostru creşte eliberarea de energie şi producerea de căldură. In consecintă, temperatura corpului rămîne la nivelul tot anterior, obişnuit.
Dar iată că in mediul inconjurător, temperatura s-a ridicat brusc, ceea ce poate duce la supraincălzirea corpului. Indată, sub influenta sistemului nervos, intensitatea schimbului de substante din organism scade, scindarea substantelor se încetineşte, datorită cărui fapt se micşorează cantitatea de energie eliberată şi producerea de căldură în corp.
Organismul omului posedă şi alte ,,mecanisme”, nu mai putin eficace, care permit mentinerea temperaturii constante a corpului. In timpul căldurilor creşte pierderea de căldură mai ales prin intensificarea transpiratiei. Glandele sudoripare, în timpul actiunii căldurii asupra pielii, excretă sub influenta sistemului nervos mai multă sudoare, iar apa care cantitativ este una din cele mai importante componente ale acesteia se evaporă treptat. Amintim că transformarea fiecărui gram de apă in vapori de apă prin evaporare este însotită de absorbtia a 0,58 de calorii mari.
De aceea prin evaporarea sudorii temperatura pielii scade. De obicei, zilnic elimină invizib pînă la 0,5L sudoare; în zilele călduroase, mai ales în cazul unei munci fizice intense, se elimină multă sudoare.
In cazul unei temperaturi ridicate a aerului inconjurător, pielea omului se înroşeşte vizibil, deoarece se dilată mult vasele sanguine din piele. In acest caz, prin vasele cutanate trece mai mult sînge. Temperatura pielii este de obicei cu 2-4 grade mai scăzută decît temperatura organelor interne. De aceea sîngele, care vine din organele interne, unde temperatura este mai ridicată, în vasele cutanate dilatate, unde temperatura este mai scăzută, se răceşte întrucît va şi ca rezultat organismul pierde căldură.
Toate aceste procese complexe, reglate de sistemul nervos, luate în totalitate, duc la faptul că, atit in cazul creşterii, cît şi in cazul scăderii temperaturii mediului înconjurător temperatura corpului rămîne mai mult sau mai puin constantă.
Capacitatea de a regla temperatura corpului şi de a o mentine la un nivel constant în cazul unor temperaturi variate ale mediului înconjurător sau, după cum se spune, capacitatea de termoreglare, se poate perfectiona. Pentru menținerea sănătătii şi mai ales pentru prevenirea îmbolnăvirilor datorită răcelii este foarte important să fie dezvoltată această capacitate, să fie antrenate mecanismele fiziologice de termoreglare. Omul, care la
început suportă greu temperatura joasă sau ridicată, se obişnuieşte treptat cu ea, se adaptează la noile conditii. In viată ne întilnim deseori cu asemenea fenomene, de exemplu, la trecerea dintr-o regiune cu un climat rece într-o regiune caldă, sau invers, precum şi în cazul muncii în atelierele cu temperaturi ridicate.
Cu cit omul îşi antrenează mai des capacitatea de adaptare la frig, de exemplu dacă face baie, duş se frictionează mai des cu apă rece, cu atit va suporta mai bine dupa aceea temperatura joasa.
Obisnuirea treptata la variatiile de temperatura duce la caldera organismului.
Foto: Freepik
