Cum ne îmbolnăvim?

Microbii au conceput nenumărate strategii evolutive pentru a contamina noi gazde. Pot fi inhalați în plămâni, ingerați prin mâncare și apă, transmiși prin fluidele contaminate ale corpului sau absorbiți de piele prin contact direct sau atingere și, în final, se pot transmite și prin mușcăturile insectelor sau animalelor. Această voință înnăscută de a supraviețui le-a permis să-și mențină titlul de specii dominante ale planetei.

O modalitate obișnuită de transmitere a microbilor de la om la om este pe calea aerului. Acești microbi infectează sistemul respira tor al gazdei, forțând persoana respectivă să strănute sau să tușească, eliberând astfel un nor umed de ceață, îmbibat de microbi, pe care ceilalți îl pot inhala cu ușurință, fără să-și dea seama. Acești microbi invizibili provoacă unele dintre cele mai distrugătoare boli ale omenirii; de aceea, acoperirea gurii în momentul în care strănutați sau tușiți este esențială pentru a-i scuti pe ceilalți de contracararea unei boli infecțioase.

Alți microbi se transmit pe cale fecalo-orală, când o gazdă ingerează fără să știe microbii din scaun. Acești microbi se răspândesc în mediul în care trăim, provocând diaree. Milioane de microbi se ascund în scaunul moale, apos al unei persoane, contaminând apoi apa și alimentele pe care ceilalți le înghit în necunoștință de cauză. Deși sună foarte scârbos, trebuie să ținem minte că majoritatea microbilor sunt microscopici; milioane și milioane de microbi infecțioși pot trăi în ceea ce pare a fi un pahar cu apă curat. În cazul în care condițiile igienice lasă de dorit sau dacă oamenii nu se spală cum trebuie pe mâini după ce merg la toaletă, acești microbi pot rămâne activi, câteodată timp de câteva ore, pe mâinile noastre. Și dacă o persoană contaminată atinge alimentele care urmează a fi consumate de alții, acest ciclu se reactivează într-un nou sistem digestiv. Acesta este unul dintre nenumărate le motive pentru care spălatul pe mâini sau folosirea unui dezinfectant pe bază de alcool sunt două măsuri deosebit de importante pentru menținerea sănătății și oprirea răspândirii bolilor.

Însă bolile se pot transmite și prin atingeri. Prin contact la nivelul pielii se pot transmite infecții când, de exemplu, o pustulă infectată atinge o mică leziune de pe pielea altei persoane. Și contactul sexual este o altă metodă obișnuită prin care se transmit boli. Putem, de asemenea, transmite boli prin sânge, după cum am văzut în anii ’90, când pacienți din întreaga lume contractau virusul HIV prin transfuzii de sânge (acest lucru se întâmpla înaintea introducerii politicilor care cereau ca toate donațiile de sânge să fie testate împotriva virusului). În spitale și alte centre de sănătate, boli precum hepatita B și HIV se pot transmite printr-o rană provocată din greșeală de un ac de seringă. Microbii se pot răspândi și printre consumatorii de droguri care folosesc seringi uzate. Unii se transmit chiar și prin alăptare sau alte secreții ale corpului, precum urina, saliva sau chiar lacrimile.

În cele din urmă, există un întreg grup de boli care se pot trans mite la oameni prin ceea ce numim vectori, termenul folosit pentru a desemna mușcăturile insectelor, căpușelor și animalelor. Principalii reprezentanți ai acestei clase sunt țânțarii, responsabili pentru infectarea oamenilor cu o serie de boli periculoase, printre care și malaria, febra tifoidă și febra dengue. Având în vedere creșterea temperaturilor globale, acești vectori și-au extins habitatul și trăiesc acum și în zone ale lumii care până de curând le erau necunoscute. Virusul care provoacă febra dengue, spre exemplu, a cunoscut în ultimii ani o re venire puternică în anumite regiuni unde microbul fusese eradicat cu decenii în urmă. Un alt microb de temut, transmis la om în primul rând de la lilieci, dar și de la vulpi, ratoni și câini, este rabia, o boală aproape întotdeauna fatală la oameni.

Microbii infectează mereu noi gazde umane, în primul rând pe cale respiratorie și fecalo-orală. Interesant este că majoritatea microbilor s-au adaptat pentru a-și perfecționa numai o singură metodă de contaminare. De exemplu, dacă mănânci din întâmplare alimente contaminate cu un virus gripal, este puțin probabil să te îmbolnăvești deoarece gripa nu are capacitatea de a supraviețui mediului acid din stomac. Pe de altă parte, dacă inhalezi cumva Salmonella, o bacterie des întâlnită în alimente, microbul probabil că nu-ți va afecta în nici un fel sănătatea deoarece nu a dezvoltat capacitatea de a se atașa de membranele nazale sau pulmonare.

Având în vedere că există atâtea căi noi de a te îmbolnăvi și atât de mulți microbi periculoși, deosebit de adaptabili, metodele prin care ne putem proteja sunt, la rândul lor, complexe. Însă, în ultimele două secole, s-au făcut câteva progrese medicale importante.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here